Guvernul Ponta şi-a prezentat miniştrii în Parlament, dar întrebările despre cum va aborda problemele care ard rămân fără răspunsuri

Comisiile care i-au audiat luni pe miniştri au fost cea pen­tru politică economică, refor­mă şi privatizare, res­pec­tiv pentru industrii şi ser­vicii din Camera Deputaţilor şi co­mi­siile economică, industrii şi servicii, respectiv cea pentru privatizare şi administrarea activelor statului din Senat.

Guvernul vizează introducerea TVA simplificate pentru firmele mici, iar o eventuală reducere a taxei la alimente va fi decisă după alegeri, a declarat luni Florin Georgescu, desemnat în funcţiile de ministru al finanţelor publice şi vice­premier în guvernul Ponta. El a precizat că respectivele firme, cu rulaje de câteva zeci de mii de euro, ar putea fi declarate entităţi neplătitoare de TVA, pentru a se putea "mişca mai liber".

Georgescu a mai arătat că în măsura în care va fi posibil, după o analiză a efectelor financiare, economice şi sociale afe­rente, guvernul rezultat în urma alege­ri­lor din toamnă ar putea decide re­ducerea TVA la alimente.

Intrarea României în zona euro va fi sta­bilită după alegeri, în funcţie de con­textul intern şi internaţional, a mai afirmat Florin Georgescu.

Ministrul interimar al economiei Lu­cian Bode a declarat luni într-o con­fe­rinţă de presă că nu crede că statul va ieşi câştigător din renegocierea de către USL a contractelor pe care Hidrolectrica le are cu "băieţii deştepţi" pentru furnizarea de energie. Declaraţia lui Bode vine ca reacţie la promisiunea noului ministru al eco­nomiei Daniel Chiţoiu, care s-a anga­jat să renegocieze contractele Hidroelec­trica în termen de zece zile, dar spune că nu se va implica direct în negocieri.

Bode a mai declarat ieri că Guvernul nu poate susţine financiar o participaţie mai mare de 40% din compania mixtă care ar urma să investească patru miliarde de euro pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.

Daniel Constantin, care va conduce Mi­nis­terul Agriculturii, a spus că va discuta cu ministrul economiei reducerea preţului ener­giei pentru agricultori cu 10-20% pe hec­tar. El şi-a propus, de asemenea, să în­fiinţeze în Ministerul Agriculturii o di­rec­ţie responsabilă de industria ali­mentară şi un ser­viciu care să se ocupe de relaţiile cu so­cie­tăţile de asigurare. Constantin îşi pro­pu­ne şi eficientizarea gestionării în pro­ce­sul de evaluare a programelor im­ple­men­tate prin PNDR (Programul Na­ţio­nal de Dez­voltare Rurală), în vede­rea creşterii gra­dului de absorbţie a fondu­ri­lor şi rea­li­zarea unui program pentru sec­torul de le­gu­me şi fructe prin care să se în­fi­inţeze cen­tre de colectare cu surse de fi­nan­ţare din PNDR, prin parteneriate public-private.

Ministrul desemnat al sănătăţii Vasile Cepoi a declarat luni la audierile din comisiile de specialitate ale Parla­men­­tu­­lui că suspectează Ministerul de Fi­nan­ţe şi ANAF că îndestulează alte fon­duri decât cel pentru sănătate, acuzând şi lipsa de transparenţă în colectarea taxei de viciu.

Cepoi le-a spus membrilor comisiilor de sănătate din Parlament prezenţi că do­reş­te transparenţă în colectarea fondului de asigurări. El a arătat că în urmă cu câţi­va ani angajatorii aveau obligaţia de a de­pune declaraţiile de plată la fond la case­le de asigurări, astfel încât să poată fi ştiut ce s-a plătit. "Acum nu avem niciun con­trol", a spus ministrul desemnat.

Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării, îşi propune transparenţă decizională şi eficientizarea modului de cheltuire a banului public şi a afirmat că va stopa fondurile alocate clientelei politice.

Ovidiu Silaghi, care va conduce Mi­nis­terul Transporturilor, a spus la audieri că o variantă pentru privatizarea Tarom ar fi vânzarea integrală a companiei, iar pen­tru CFR Marfă a propus ca trecerea în proprietate privată să fie amânată.

Daniel Chiţoiu a precizat la audierile co­misiilor parlamentare că preţurile ga­zelor naturale vor fi deregle­men­ta­te în perioada 2013-2018. În ceea ce pri­veş­te pre­ţurile la electricitate, procesul va înce­pe în 2012 şi se va încheia la sfârşitul anu­lui 2017, a mai adăugat el.

LA CE PROBLEME TREBUIE DAT UN RĂSPUNS RAPID

1. Autostrăzi.

Coridorul IV nu este menţionat ca prioritate strategică în programul de guvernare, ci numai anumite tronsoane din acesta. Piteşti-Sibiu, tronsonul despre care vechiul guvern a spus că trebuie pregătit neapărat pentru finanţare, nu figurează ca prioritate în program. Este inclusă în schimb Autostrada Sudului, care trece prin fieful baronilor PSD - Teleorman, Dolj, Olt. Slaba prioritizare, adică cheltuirea banilor pe modernizări/reabilitări de şosele sau pe autostrăzi care pornesc de nicăieri şi ajung nicăieri cum este cazul Bechtel, a fost cauza principală pentru care până acum Ministerul Transporturilor, deşi cheltuie anual 3,3 miliarde de euro, nu a livrat un număr semnificativ de kilometri de autostradă. Va fi oprit coridorul IV de la alocarea de fonduri?

2. Pensii private.

În Parlament circulă două proiecte de lege de schimbare a sistemului de pensii private obligatorii. În prezent 3,5% din salariul brut merg în mod obligatoriu la fondurile de pensii private, în aşa-numitul Pilon II. Proiectele propun fie naţionalizarea completă ca în Ungaria pe considerentul că acest sistem aduce deficit la fondul de pensii public şi nu are randamente satisfăcătoare, fie eliminarea caracterului obligatoriu şi transformarea lor în pensii facultative. Deficitul fondului de pensii publice este, după preluarea aşa-numitelor pensii speciale de la Ministerul de Interne, de la Apărare şi de la Servicii Secrete de circa 16 mld. lei pe an. O altă problemă ridicată de criticii sistemului este lipsa unei garanţii a randamentului minim al fondurilor de pensii private, măcar egal cu inflaţia. Va rămâne în picioare sistemul de pensii private în forma actuală?

3. Legea Sănătăţii.

USL a criticat proiectul de lege prin care banii de la CNAS trebuia împărţiţi la case private de asigurări de sănătate, dar în programul de guvernare este prevăzută o nouă lege a sănătăţii. În proiectul de lege contestat puternic de subsecretarul de stat Raed Arafat, care a condus la căderea guvernului Boc, se prevedea transformarea spitalelor în societăţi pe acţiuni sau organizaţii nonprofit. Nu era clar cui urma să fie date spitalele şi pe ce criterii. Trecerea totală a fondurilor publice în administrare privată aşa cum prevedea forma iniţială a proiectului ar fi pus sistemul de sănătate din România într-o situaţie complet diferită faţă de toate sistemele de sănătate din Europa, cu excepţia celui olandez. Nicăieri în Europa statul nu este exclus de la administrarea banilor din sănătate sub formă de asigurare. Vor fi introduse casele de asigurări private de sănătate sau nu? Vor fi privatizate spitalele?

4. Listări ale companiilor de stat.

Vechiul guvern se angajase la listarea Tarom, Romgaz şi Hidroelectrica în 2012, precum şi la vânzarea a încă 15% din Transgaz. Noul ministru al economiei Daniel Chiţoiu a anunţat însă ieri la audierile în Parlament că preferă listarea dublă pentru companiile de stat, atât pe bursa de la Bucureşti, cât şi pe o bursă din străinătate, ceea ce înseamnă că procesul va fi aruncat în aer. Procedurile pentru listarea la bursă sunt anevoioase, sunt probleme de interconectivitate, de prospect -care trebuie redactat şi avizat şi de autorităţile din ţara respectivă. Ar fi nevoie de asemenea de un nou contract de intermediere sau de selecţia unui nou intermediar. Cea mai avansată listare este în acest moment Transgaz, care ar fi trebuit listată la sfârşitul lunii mai. Intermediarii sunt deja aleşi pentru Transgaz, Romgaz şi Hidroelectrica. Va continua programul de listări la bursă?

5. Management privat la companiile de stat.

Vechiul guvern promisese că patru companii de stat vor avea management privat -Oltchim, Hidroelectrica, Romarm şi Electrica Transilvania Nord. Între timp însă, guvernul a promovat o ordonanţă de urgenţă, 109/decembrie 2011, în care sunt prevăzute schimbări complete ale metodei de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie ale companiilor de stat, fie că sunt în proprietatea ministerelor fie în cea a consiliilor judeţene sau a primăriilor. Conform ordonanţei, o firmă de recrutare va evalua şi va angaja membrii consiliilor de administraţie. Nu este clar cine va decide selecţia şi cum vor fi reprezentate interesele ministerelor în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Va continua programul CEO la stat?

6. Privatizări.

Vechiul guvern se angajase la privatizarea CFR Marfă, Cupru Min, Oltchim în 2012. La CFR Marfă procedurile încă nu au început iar în programul de guvernare este menţionat "un test al investitorului privat" care nu este clar ce înseamnă. La Oltchim guvernul a primit patru oferte neangajante. La sfârşitul luniii mai trebuia să fie licitaţia pentru adjudecarea pachetului majoritar de acţiuni. În cursă sunt patru competitori - PCC din Germania, TISE (Gazprom) din Rusia, omul de afaceri român Ştefan Vuza prin grupul Serviciile Comerciale Române şi firma Pegamont Ploieşti controlată de un alt om de afaceri român, Mircea Apostolescu. La Cupru Min, licitaţia a fost anulată şi urmează să fie reluată. Nu este clar de ce guvernul nu poate cere listarea Cupru Min. Vor continua aceste privatizări?

7. Deficit bugetar.

Vechiul guvern se angajase la un deficit bugetar de 1,9% din PIB, dar majorarea salariilor şi restituirea contribuţiei de sănătate la pensii vor majora cheltuielile fără venituri compensatorii. Noile discuţii sunt o majorare a deficitului bugetar până la 2,2% din PIB, dar nu este exclus ca o eventuală nerealizare a veniturilor bugetare în cazul unei încetiniri a economiei, mai ales în condiţiile în care cei mai mari parteneri comerciali ai României din Europa de Vest, Franţa, Germania şi Italia, sunt în recesiune sau aproape de creştere zero. Acum discuţiile se poartă atât la nivelul deficitului bugetar pe cash - stabilit la 1,9% din PIB, cât şi pe ESA - standardele europene care includ şi angajamentele viitoare ale guvernului, estimat la circa 3% din PIB. Va rămâne deficitul bugetar pentru 2012 la acest nivel?

8. Agricultura.

USL a anunţat deseori că are în vedere TVA redusă la alimente, dar noul ministru al agriculturii Daniel Constantin a anunţat ieri că TVA urmează să fie redusă doar pentru pâine. Nu este clar dacă această scădere este asimilată la nivelul întregului guvern. Întrebarea este cu ce va fi acoperit minusul de la buget care va fi creat prin această reducere a TVA la produsele de panificaţie. Piaţa de panificaţie este de circa un miliard de euro, deci încasările anuale din TVA sunt de circa 240 milioane de euro. O reducere a TVA la 9% înseamnă că statul va încasa doar 90 de milioane de euro din această industrie, deci cu 150 de milioane de euro mai puţin. Suma înseamnă aproape 0,1% din PIB. Cine va acoperi acest minus? Va fi redusă TVA pentru alimente sau numai pentru pâine?

9. Prima Casă IV.

Noul guvern nu menţionează nimic despre proiectul Prima casă în programul de guvernare. Este menţionat un program de sprijin al tinerilor intelectuali pentru achiziţia unei locuinţe. Programul Prima casă a fost până acum principalul instrument prin care băncile au mai acordat credite ipotecare, pentru că garanţia statului permite practicarea unor dobânzi mai mici şi un avans de doar 5%. Noile norme bancare prevăd un avans minim de 15% şi un credit limitat la 80% din valoarea imobilului la creditele în lei şi un avans de 25% şi o limită de 75% din valoarea imobilului la creditele în euro, ceea ce înseamnă practic un avans de 19% din suma totală de achitat. Prin Prima casă s-au acordat până acum circa 60.000 de credite. Va continua Programul Prima casă sau nu?

10. Fiscalitate.

Noul guvern a anunţat că în principiu este adeptul scăderii de taxe - scăderea TVA de exemplu - şi de contribuţii sociale, dar nicio astfel de măsură concretă nu este prevăzută în programul de guvernare. Dimpotrivă, sunt prevăzute majorări de cheltuieli fără taxe suplimentare, ceea ce înseamnă un deficit mai mare. O eventuală nerealizare a veniturilor va crea astfel probleme dacă guvernul va majora cheltuielile, astfel încât nu este exclusă o majorare de taxe dacă trebuie menţinut deficitul sub control. După şocul majorării TVA din 2010, pentru oamenii de afaceri cea mai mare teamă este o majorare a unei noi taxe. Va majora noul guvern vreo taxă în 2012 sau nu? Dar după 2012, ce taxe/contribuţii are de gând să majoreze?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels