Politică

Guvernul a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de 1200 de pagini, plus anexele. Pe hârtie, construim 450 de km de autostradă, zeci de spitale, vom avea trenuri cu alimentare pe hidrogen, renovăm mii de clădiri publice şi blocuri. Premierul Florin Cîţu: Luăm şi împrumuturile pentru că România are nevoie de investiţii. Vedeţi AICI documentul

Guvernul a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de 1200 de pagini, plus anexele. Pe hârtie, construim 450 de km de autostradă, zeci de spitale, vom avea trenuri cu alimentare pe hidrogen, renovăm mii de clădiri publice şi blocuri. Premierul Florin Cîţu: Luăm şi împrumuturile pentru că România are nevoie de investiţii. Vedeţi AICI documentul

Autor: Răzvan Botea, Mediafax

02.06.2021, 16:27 2602

Guvernul a publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Documentul are peste 1.200 de pagini şi a fost publicat împreună cu mai multe anexe. România are o alocare de 29,2 mld. de euro prin PNRR, din care 15 mld. de euro reprezintă împrumuturi la dobânzi de sub 1%, potrivit spuselor premierului Florin Cîţu.

„Construim 450 de km de autostrada şi vom renova şi construi zeci de spitale. Vom avea un spital construit până în 2024. Criză prin care am trecut şi încă mai trecem a pus presiune pe toate sistemele de sănătate şi de aceea este foarte important să dezvoltăm reţeaua de spitale şi să o modernizăm”, a spus prim-ministrul Florin Cîţu.

El a argumentat că România a optat pentru a lua şi componenta de împrumuturi pentru că este nevoie de investiţii.

„De ce luăm şi împrumuturile – România are nevoie acută de investiţii. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se duc doar în investiţii şi aici nu cred că există dezbatere că împrumuturile pentru investiţii nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutăm pentru a investi, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobânda mult mai mică, 0 şi ceva”, a mai spus premierul.

În ceea ce priveşte condiţionalităţile pe care România şi le-a asumat pentru a lua banii din PNRR, îmbrăcate sub forma reformelor, premierul Cîţu a spus: „Vorbim de reforme de care romanii au nevoie de ani de zile: reforma pensiilor: vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil, lucru pe care nimeni nu îl poate nega în România. Reforma justiţiei – reparăm ce au stricat alţii. Reforma companiilor de stat, ne luptam cu risipa banilor în companiile publice. Reforma salarizării în sistemul public, unde vom lega direct şi transparent performanţa  de venitul celor care lucrează acolo. Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista PNRR. Această coaliţie a câştigat votul pentru aceste reforme.”

PNRR se referă la un pachet de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020 . Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziţia spre o economie verde; Transformarea digitală; Creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; Coeziunea socială şi teritorială; Sănătate şi rezilienţă instituţională; Copii, tineri, educaţie şi competenţe.

Conform documentului, sistemul de pensii va fi reformat, refăcut şi pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026. Reforma sistemului de pensii înseamnă soluţii de redresare treptate, responsabile, astfel încât investiţiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului şcolar şi toate celelalte, astfel încât toate aceste investiţii să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate.

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea şi va încuraja oamenii să îşi găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaşte o transformare esenţială, vom introduce un concurs de intrare în funcţia publică pe bază meritocratică, aşa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public şi statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să munceşti.

„Va fi adevărata revoluţie în administraţia publică. Vom reforma şi vom depolitiza companiile de stat. Sunt esenţiale şi reformele în justiţie, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anti-corupţie şi o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem.
Marile investiţii din sistemul de transport, pe care le voi detalia în cele ce urmează, vor fi susţinute şi de reforma sistemului de taxare - taxare verde, un nou sistem de taxare a drumurilor şi promovarea transportului cu zero emisii de carbon”, mai arată planul.

Documentul promite că în 2026 vor exista şi 1.630 km noi reţele de apă construite şi 2.470 reţele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, va apărea cadastrul apelor.

„Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri şi toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată şi va munci pentru menţinerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program naţional de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, şi refacem perdelele forestiere care existau în interbelic şi au fost tăiate de comunişti. Mai refacem canalele din Delta Dunării şi instaurăm noi arii protejate, inclusiv în oraşe: creăm reţeaua ariilor protejate din oraşe”, mai arată documentul.

Urmează a fi implementată şi garanţia pentru ambalaje, care va elimina plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri şi prin râuri.

„Vom avea peste tot senzori de măsurare a calităţii aerului. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetăţenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer şi nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noştri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Şi nu doar că vom şti care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenţie astfel încât legea şi standardele de mediu să fie aplicate”, asigură autorităţile.

În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 şi A8, şi vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de staţii electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom exista câteva mii de staţii de încărcare electrică. O altă promisiune este modernizarea a 311 km de cale ferată, şi noi magistrale de metrou de 12,7 km, în Bucureşti şi Cluj Napoca.

Alte promisiuni sunt trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. „Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca să fim parte din revoluţia acestei tehnologii pe care o declanşează Comisia Europeană”.

Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidenţiale şi de patrimoniu istoric renovate şi 1.500 de blocuri renovate, precum şi un registru naţional al clădirilor.

În 2026, toate instituţiile publice ar trebui să fie legate într-un cloud guvernamental, 30.000 de funcţionari publici vor avea competenţe digitale şi 65 de instituţii au securitate cibernetică sporită. Educaţia va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învăţare şi dezvoltare pentru copii şi adulţi.

De asemenea, în România anului 2026 ANAFar trebui să fie o instituţie eficientă, care aduce mai mulţi bani la bugetul de stat fără a creşte taxele, ci datorită conformării voluntare.

Alte prevederi sunt simplificarea procedurilor de înfiinţare/de ieşire de pe piaţă a firmelor, de constituire şi funcţionare a punctelor de lucru, precum şi reformarea licenţelor/ autorizaţiilor/ certificatelor privind afacerile din România). De asemenea, este alocată finanţării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare şi diferite alte scheme de finanţare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.

AFACERI DE LA ZERO