Senatorul PSD Ion Iliescu a criticat ieri ceea ce el numeste usurinta cu care actuala guvernare abordeaza legile privind proprietatea.
El s-a referit la intentia Executivului de a modifica legislatia in domeniu prin angajarea raspunderii in Parlament. "Mi se pare ca usurinta cu care se abordeaza aceasta chestiune dovedeste inconstienta", a declarat Iliescu. El a spus ca nu va sustine acest pachet de legi, care, potrivit responsabililor guvernamentali, va fi promovat prin asumarea raspunderii, inainte sau imediat dupa sarbatorile de Paste.
Pachetul legilor proprietatii include acte normative privitoare la legile fondului funciar, la restituirea proprietatilor imobiliare, cadastrul general, simplificarea procedurilor privind procesele funciare, incurajarea gruparii proprietatilor prin circulatia juridica a terenurilor. Legea fondului funciar prevede restituirea, in integrum, a proprietatilor confiscate de fostul regim comunist, un principiu criticat, de-a lungul vremii, de PSD si in special de Ion Iliescu.
Fostul sef al statului a spus despre proprietatea privata ca "este un moft". Anul trecut, cand in Moldova au fost inundatii, el a spus ca a fost o greseala ca padurile au fost retrocedate, pentru ca fostii proprietari
le-au taiat, lucru care a facut posibila producerea de inundatii. Nemultumirea lui Ion Iliescu fata de retrocedarea proprietatilor este veche - la invitatia sa parchetele au inceput, in 1995, avalansa de recursuri in anulare impotriva sentintelor de retrocedare a caselor nationalizate. Multe procese au ajuns la CEDO, multe au fost pierdute de statul roman care a fost obligat sa plateasca despagubiri. Recent, Ion Iliescu s-a opus si restituirii padurilor catre arhiepiscopia Sucevei, un act normativ emis de Cabinetul Nastase prin care bisericii ii erau restituite 90.000 de hectare de padure.
Ieri, Ion liescu a afirmat ca, in teritoriu, schimbarile legislative privind regimul proprietatii avute in vedere de actualul Executiv au provocat ingrijorare. Potrivit lui Iliescu, aceste masuri la care se gandeste actuala administratie "pot sa bulverseze tot ce s-a facut in ani de zile".
Iliescu a spus ca impartirea titlurilor de proprietate s-a efectuat in proportie de 98% si a opinat ca o revenire asupra acestei operatiuni ar constitui "o bulversare si o zapaceala in toata tara". Ion Iliescu nu a spus, dar procentul de retrocedari la care s-a referit este valabil pentru legea 18/1990 - prin care s-a retrocedat un hectar de padure si zece de teren agricol - in vreme ce pentru legea 1/2000, procentul este mult mai mic. Acest lucru este valabil si in cazul legii 10/2001, a caselor nationalizate.
TITL: Parlamentul European voteaza Tratatul de aderare a Romaniei la UE
Iulian Anghel
Parlamentul European incepe astazi o sesiune plenara in cadrul careia europarlamentarii vor decide daca isi dau avizul asupra semnarii Tratatului de aderare a Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana.
Dezbaterile de fond vor avea loc in aceasta seara, iar votul va fi dat maine.
Legislativul european a publicat textul motiunii asupra careia deputatii europeni se vor pronunta maine prin vot - este vorba despre un document prin care parlamentarii spun ca sunt de acord cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Dar documentul are si o conditie care priveste Comisia Europeana si Consiliul European (sefii de state si de guverne ai UE). El spune ca Parlamentul "aproba Tratatul de aderare cu conditia ca atat Consiliul, cat si Comisia sa implice deplin Parlamentul in luarea deciziilor" in cazul recurgerii la clauza de salvgardare. Nu este limpede cum se va intampla acest lucru, dar este posibil ca, in cursul dezbaterilor, Parlamentul sa releve faptul ca a obtinut acordul, cel putin al Comisiei Europene, in privinta monitorizarii Romaniei, dupa semnaterea Tratatului, la 25 aprilie. Clauza de salvgardare poate fi invocata acum de Comisia Europeana si, daca sefii de state o aproba, aderarea va fi amanata cu un an.
Liberalii din PE (presedinte Graham Watson) au anuntat deja ca vor vota aderarea, socialistii au anuntat doar ca nu se opun aderarii. In ceea ce ii priveste pe crestin-democratii grupati in Partidul Popular European, acestia au spus, prin vocea presedintelui lor Hans-Gert Poettering, ca vor exista si parlamentari ai acestui grup care vor vota impotriva.
Documentul Parlamentului mai spune ca Legislativul european va continua sa urmareasca indeaproape procesul care va duce la aderarea Romaniei in ianuarie 2007. Parlamentarii cer Comisiei Europene sa ii ofere informari regulate cu privire la masura in care autoritatile romane isi onoreaza angajamentele din Tratatul de aderare, "in special in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, mediul, domeniul justitiei si afacerilor interne si concurenta". Acestea sunt si domeniile care intra sub incidenta clauzei de salvgardare. Motiunea spune insa ca, in cazul in care va fi invocata clauza de salvgardare, "aceasta nu trebuie privita drept o sanctiune, ci mai degraba ca un mecanism avand ca scop asigurarea timpului necesar pentru pregatirea aderarii la piata interna fara socuri pentru tara sau pentru politicile comunitare".
Documentul spune ca autoritatile de la Bucuresti au facut, de-a lungul vremii, eforturi insemnate pentru a atinge standardele, dar subliniaza ca aceste eforturi trebuie continuate si dupa aderarea la UE. Parlamentarii mai spun ca romanii au facut sacrificii mari pentru a fi primiti in Uniune, au suportat cu rabdare un proces de reforma politica si economica de tip "ucide sau vindeca". De asemenea, Parlamentul subliniaza rolul important avut, incepand din 1990, de organizatiile neguvernamentale si alti actori ai societatii civile din Romania in procesul de democratizare, in lupta impotriva coruptiei, protectia libertatii presei si in sprijinirea unei justitii independente.
Textul aminteste de mai multe ori ca trebuie luptat impotriva coruptiei, in special a coruptiei la nivel inalt, care, in pofida eforturilor de data recenta, submineaza in continuare viata socio-economica si politica a tarii, afectand imaginea Romaniei in cadrul comunitatii internationale.
Parlamentul European se refera si la necesitatea de a garanta independenta totala a presei si libertatea de exprimare, precum si de a consolida guvernarea locala si regionala si de a aplica in mod corespunzator acquis-ul la aceste nivele. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
