Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea votului prin corespondenţă, Administraţia Prezidenţială precizând că acest "act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii".
Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
"Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Curtea Constituţională a respins miercuri obiecţiile de neconstituţionalitate a legii, înaintate de parlamentari UDMR şi ALDE, precizând, în motivarea deciziei, că legea asigură alegeri corecte şi caracterul universal, secret şi liber al votului.
Legea a fost adoptată pe 28 octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional, şi prevede introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora la alegerile parlamentare.
Proiectul prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare se vor înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot. Cererea de înscriere în Registru se trimite misiunii diplomatice sau oficiului consular din statul de domiciliu sau reşedinţă. Misiunea diplomatică sau oficiul consular verifică cererea şi, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, înscrie alegătorul în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.
Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale pentru votul prin corespondenţă şi le pune la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Cei ce figurează în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă şi au primit documentele necesare exercitării dreptului la vot prin corespondenţă nu sunt înscrişi în listele electorale permanente.
Legea mai spune că se constituie în România birouri electorale pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători pe lângă şi în subordinea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
După ce primeşte plicul cu documentele menţionate, alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea sa din buletinul de vot prin corespondenţă, introduce buletinul în plicul interior, pe care îl sigilează, şi completează, datează şi semnează olograf certificatul de alegător. După efectuarea acestor operaţiuni, alegătorul introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, pe care îl sigilează, şi îl depune la orice oficiu sau cutie poştală, astfel încât să se asigure livrarea acestuia până cu 3 zile înaintea datei votării, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din România. Plicurile exterioare livrate după expirarea termenului menţionat sunt anulate.
