18,8 milioane de români au drept de vot, dintre aceştia însă puţini peste 10 milioane s-au implicat în ultimii 14 ani, constant, în luarea deciziei legate de numele preşedintelui. Trei runde prezidenţiale au avut, în linii mari, aceeaşi prezenţă care se anunţă, până în momentul de faţă, şi în acest an: puţin peste 10 milioane de votanţi, ceea ce face din 5 milioane - 5,2 milioane de voturi (de câte ar avea nevoie câştigătorul şi cu câte a fost instalat preşedintele în ultimele alegeri) o ţintă obligatorie pentru cei care vor ajunge în runda finală.
În urmă cu 24 de ani, aproape 15 milioane de români veneau la vot la primele alegeri post-comuniste, iar 12 milioane decideau numele preşedintelui. De la o rundă electorală la alta, numărul lor a scăzut însă considerabil, proporţional cu încrederea în politicieni şi în instituţii. Din 2000 încoace, alegerile prezidenţiale nu au adus la vot mai mult de 10,4 milioane de oameni. Puţin peste jumătate dintre ei au decis, în final, cine să fie preşedinte. O tendinţă pe care recentele sondaje o confirmă şi pentru 2014.
Dincolo de ipotezele barometrelor sociologice, rămâne însă realitatea: la cele mai recente alegeri, pe 25 mai 2014, marii competitori aliniaţi astăzi la start, PSD - coalizat cu UNPR, PC şi PP-DD - şi ACL - o alianţă care însumează astăzi PNL, PDL şi FC - nu au adunat nici împreună cele 5 milioane de voturi de care are nevoie, singur, în toamnă, un preşedinte.
