România trebuie să reducă deficitul de cont curent şi deficitul de balanţă comercială, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: „nu se face însă doar prin efort guvernamental. Este nevoie de măsuri, programe şi mai ales de parteneriat cu mediul economic”.
Agenţia de rating Fitch a îmbunătăţit perspectiva de ţară a României de la negativă la stabilă şi a reconfirmat ratingul de ţară al României, iar ministrul de Finanţe spune că, în contextul regional actual, în care presiunile recesioniste încă se manifestă, determinate fiind de incertitudinile create de evoluţia conflictului din Ucraina, dar mai ales de impactul inflaţiei asupra economiilor statelor din Europa, precum şi de dificultăţile apărute în cadrul lanţurilor de aprovizionare, această apreciere a agenţiei de rating Fitch este cu atât mai importantă.
„Trebuie să ştim şi de ce avem această îmbunătăţire de perspectivă:
1. Stabilitatea politică este pilonul cel mai important al acestei evaluări. Mulţi trec uşor peste acest aspect, dar în contextul conflictului din apropiere şi a nevoii de reforme şi consolidare economică este esenţială stabilitatea politică.
2. Stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB. După ani în care România intrase într-un real derapaj referitor la indicatorul ponderii datoriei publice şi mai ales al managementului deficitar al acestuia (în mai puţin de 24 de luni începând cu noiembrie 2019 România a reuşit contraperformanţa de a creşte ponderea datoriei publice în PIB cu 12 puncte procentuale), anul 2022 a repus România pe un trend corect, responsabil şi mai ales predictibil.
3. Consolidarea fiscal-bugetară şi reducerea deficitului public şi abordarea unei consolidări prin ajustarea fiscală a veniturilor bugetare”, scrie Câciu pe Facebook.
Potrivit acestuia, referitor la deficitul public, trebuie menţionat că acesta cuprinde, în partea de cash mai ales, toate elementele de intervenţie de tip one-off (măsurile de sprijin adresate populaţiei şi economiei luate pentru compensarea erodării puterii de cumpărare) astfel că, nivelul deficitului este influenţat, conjunctural, de aceste măsuri de sprijin. Din perspectiva evaluărilor macro, dar şi a corelaţiilor cu alţi indicatori sau influenţei asupra acestora(exemplu reducerea inflaţiei structurale), deficitul care contează este deficitul structural, iar reducerea acestuia are efectul pozitiv asupra celorlalţi factori care afectează bunul mers al economiei.
„Aceasta este partea ok.
Dacă vrem upgrade de rating avem un lucru important de făcut: reducerea deficitului de cont curent şi deficitului de balanţă comercială. Evident, cu păstrarea celorlalţi piloni de care am vorbit mai sus şi care validează o abordare responsabilă.
Pot să vă spun că dacă deficitul comercial şi cel de cont curent ar fi fost în scădere (şi nu în creştere) astăzi vă anunţam o creştere a ratingului de ţară.
Scăderea deficitului comercial nu se face însă doar prin efort guvernamental. Este nevoie de măsuri, programe şi mai ales de parteneriat cu mediul economic acela care, prin investiţii, să asigure trecerea la economia de producţie.
Aşa numitul Productivism Economic, cel care va trebui să fie obiectivul economic de ţară al României în următorii 4-6 ani”, conchide ministrul.
