Presedintele american Georga W. Bush a recunoscut miercuri, intr-un discurs tinut in fata personalului militar la baza Mac Dill Air Force ca "drumul pe care mergem nu este usor si ar putea fi indelungat Presa americana a consemna ca seful statului american a infruntat astfel criticile vizand faptul ca administratia americana a subestimat rezistenta fortelor irakiene. In aceeasi zi in care Pnetagnul a anuntat schimbarea strategiei datorita atacurilor de hartuire a irakienilor si vremii nefavorabile presedintele american a renuntat la un discurs in care intentiona sa spuna ofeniva "este in avans " fata de program si a anuntat poporul american ca "s-ar putea ca victoria sa nu vina usor si repede" si a avertizat ca trupele irakiene "sunt foarte periculoase. Exact a doua zi dupa discurs, ieri, Pentagonul a anuntat ca americanii isi vor spori efectivele in Irak cu 30.000 de de soldati. Si tot ieri dimineata trupele americane au parasutat la nord de Bagdad circa 1000 de militari, in regiunea kurda pentru a spori efectivele care vor forma avangarda unui nou front in Irak. Brigada aeropurtata 172 US a fost parasutata pe aeroportul Harir, la aproape 100 de kilometri de principalul oras curd Arbil, miercuri noaptea.
Oficialii de la Pentagon au confirmat ca debarcarea acestot soldasi marcheata deschiderea unui front nordic care va incerca sa impiedice soldatii irakieni sa se concentreze asupra fortelor coalitiei care se indreapta spre Bagdad prin sud. de asemenea, ei vor trebuie sa asigure securitatea campurilor de petrol de langa Kirkuk si sa monitorizeze tensiuniloe dintre kurzi si turci. Donald Rumsfeld a spus ca parasutarile vor continua ca o presiubne asupra regimului de la Bagdad: "vom creste fortele noastre in Irak in nord, in sud si in vest".
Bagdadul, sub perdea de bombe
In dificila inaintare spre Bagdad, marcata de numeroase confruntari cu fortele irakiene, militarii coalitiei se pregateau, iei, pentru o lupta cruciala in apropiere de orasul Najaf, la o distanta de 150 de kilometri sud de capitala Irakului. Miercuri seara trupele aliate au actionat "decisiv" impotriva unei coloane de aproximativ 120 de tancuri irakiene T-55, care parasisera Basra indreptandu-se spre fortele coalitiei. Unitatile marinei americane continuau ieri sa avenseze spre Bagdad iar periferiile orasului au fost bombardate violent. Cel putin 30 de explozii au lovit miercuri noastea capitala Irakului. Atacurile s-au soldat cu ucidera sau ranirea mai multo civili. Ministrul irakian al sanatatii Unit Medhat Mubarak a declarat, ieri, ca aproximativ 350 de civili au fost ucisi iar alti 3.600 au fost raniti in Irak de la declansarea razboiului, la 20 martie. El a declarat ca numai miercuri au fost ucisi 30 de civili in raidul aliatilor asupra Bagdadului. Ieri responsabilii Comandamentului Central american au afirmat ca "este foarte posibil" ca moartea civililor irakieni, in Bagdad sa fi fost provocata de o racheta irakiana care ar fi lovit cartierul rezidential din Bagdad.
"Analizam toate datele pentru a sti daca suntem responsabili de acest incident sau nu", a declarat generalul Vince Brooks, in cursul unei conferinte de presa organizata la baza As-Saliyah din Qatar.
Dar "credem ca este foarte posibil sa fi fost vorba de o racheta irakiana care sa fi lovit zona", a afirmat el, subliniind ca irakienii dispun de un stoc de rachete "foarte vechi si putin fiabile", care se prabusesc la scurt timp dupa lansare. "Insa avand in vedere natura regimului, ar putea fi vorba chiar de un atac deliberat" din partea irakienilor, a adaugat el.
Regimul de la Bagdad incearca sa trimita spre Najaf, Samawa (la 300 de kilometri sud-est de capitala) si la Nasiriyah (la 350 de kilometri sud de Bagdad), circa o mie de militari din Garda Republicana sau din trupele paramilitare ale regimului, a anuntat comandantul John Altman, ofiter de informatii in cadrul Brigazii I a Diviziei a III-a de Infanterie a armatei americane.
Tupele de elita ale Garzilor Republicane au participat pentru prima data la confruntari, miercuri, in regiunea Eufratului Mijlociu (unde se afla orasul Najaf), potrivit unui comunicat al armatei irakiene difuzat miercuri seara. Fondate in 1980 Garzile Republicane irakiene primsec cele mai bune echipamente, salarii mari si sunt supravegheati de agenti ai serviciilor secrete care-i rapotreaza totul fiului lui Saddam, Qusai. Efectivele garzilor Republicane sunt estimate la 50.000 de oameni. Pe vremiru erau alcatuite doar din oameni de incredere proveniti din orasul natal al lui Saddam, Tikrit dar recrutarile au fost extinse in timpul razboiului cu Iranul. In timp ce un membu al garzii Republicane primeste pe luna echivalentul a 60 de dolari un recrut al armatei regulate cu studii superioare primeste 7,5 dolari. Cea mai bine pregatita unitatea a Garzilor Republicane este divizia Medina al-Munawara- sau Medina cea luminoasa - numita astfel dupa orasul stant al sauditilor. Astazi brigazile sale ocupa pozitii in nordul capitalei Irakului si au fost implicate si in luptele din sud, in aceasta saptamana, care au fost printre cele mai sangeroase de la inceputul razboiului.
Rusia cere sa-i fie respectate interesele in Irak
Premierul britanicTony Blair care s-a intalnit miercuri si ieri cu presedintele George W. Bush s-au la resedinta prezidentiala de la Camp Devis a fost de acord ca Irakul sa fie administrat dupa razboi. Blair a avut, inital, obiectii fata de acest plan american afirmand ca subiectul administrarii Irakului trebuie sa faca obiectul unui vot in Consiliul de Securitate a ONU lucru respins de americani. SUA afirma ca ONU are de jucat un rol "pe termen scurt" in operatiunile umanitare, in cadrul programului "Petrol contra hrana"
Pe de alta parte, autoritatile de la Moscova care respuing si ele o administratie militata a SUA, dupa razboi, au luat, ieri, apararea intereselor petroliere din Irak, afirmand ca vor insista pentru respectarea contractelor incheiate de companiile petroliere rusesti cu Bagdadul. Ministrul Energiei, Igor Iusufov, a indicat ca firmele rusesti ar trebui sa fie implicate in reconstructia infrastructurii petroliere irakiene imediat dupa incheierea ostilitatilor.
"Lucram la revenirea imediata in tara a companiilor rusesti care au interese in Irak, dupa restabilirea pacii", a declarat Iusufov.
Anterior, cativa reprezentanti ai industriei petroliere din Rusia si-au aratat scepticismul in legatura cu sansele de pastrare a contractelor de miliarde de dolari din Irak, dupa inlaturarea lui Saddam Hussein, mai ales in conditiile in care SUA au inceput in aceasta saptamana sa ofere contracte de reconstructie firmelor americane.
Companiile rusesti au semnat contracte de patru miliarde de dolari cu guvernul irakian, pentru foraje, livrari de echipamente si dezvoltarea rezervelor masive de petrol ale tarii.
Esential este un contract de 3,7 miliarde de dolari detinut de cativa ani de grupul petrolier LukOil, de Zarubezneft si de Masinnoimport, care prevede dezvoltarea unui imens zacamant petrolier.
Irakul a revocat contractul anul trecut, spunand ca LukOil incearca sa obtina garantii americane pentru a pastra zacamantul indiferent de guvernul aflat la putere. Totusi, Bagdadul a indicat ca este posibil ca Zarubezneft sa ramana operator al exploatarii petroliere.
In ianuarie, Irakul a acordat un contract firmei de constructii in sectorul petrolului si gazelor Stroitransgaz, incheind totodata acorduri cu societatea Soiuzneftegaz si cu producatorul petrolier Tatneft.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
