Conservatorii britanici sparg dreapta europeana si cauta un New Deal la Est cu partidele surori din Polonia si Cehia, cele mai europsceptice formatiuni din Partidul Popularilor Europeni (PPE).
Liderul Partidului Conservator britanic (de opozitie), David Cameron, a anuntat la Varsovia infiintarea in cadrul noului Parlament European a unui grup antifederalist, impreuna cu partidul conservator polonez Dreptate si Justitie (PiS) si dreapta liberala ceha (ODS). "Pentru prima data de la extindere, un grup puternic de centru-dreapta va fi infiintat in Parlamentul European si va constitui o alternativa fata de ideile federaliste", a declarat Cameron, care a participat la o reuniune electorala a PiS, partidul fostului premier Jaroslaw Kaczynsky, fratele geaman al presedintelui polonez Lech Kaczynsky.
"Vrem sa ne detasam de o Uniune Europeana birocratica, cheltuitoare si concentrata asupra ei insesi. Dorim sa trecem la o Uniune Europeana care va incerca o relansare economica", a precizat David Cameron.
Ruptura provocata de cele trei partide risca sa dea o lovitura puternica Partidului Popular European (PPE), pe fondul revenirii dreptei in Marea Britanie, care are sansa sa castige alegerile in fata laburistilor, dupa aproape 12 ani.
Daca cele trei formatiuni vor parasi PPE, cea mai mare formatiune din Legislativul de la Bruxelles, acest grup risca sa piarda presedintia Parlamentului (traditia este ca popularii si socialistii sa-si imparta mandatul de presedinte al PE, daca din alegeri ies cu forte aproape egale), care este asigurata in prezent de Hans-Gert Poettering, propus de crestin-democratii germani, si mai multe comisii in Legislativ.
Fractura de la Lisabona
Ceea ce formatiunile de dreapta reproseaza celorlalte partide din Dreapta Europeana (in care se inscriu si formatiunile romanesti PD-L si UDMR) este sustinerea Tratatului de la Lisabona, o intelegere pe care o interpreteaza drept un "atentat" la suveranitatea nationala. "Astazi, popoarele europene aspira la o Uniune Europeana a statelor nationale si nu la Statele Unite ale Europei", a afirmat David Cameron. La randul sau, liderul ODS Mirek Topolanek, fostul premier ceh, prezent si el la Varsovia, a afirmat ca Tratatul de la Lisabona "nu corespunde realitatilor nationale ale secolului XXI".
"Doresc o Europa libera, capabila sa evolueze, unde fiecare stat decide asupra gradului sau de participare la politica Uniunii", a declarat Topolanek, care a fost obligat sa demisioneze recent in timpul presedintiei cehe a UE.
Ofensiva franco-germana
Tratatul de la Lisabona este insa cea mai buna oferta pe care tandemul Sarkozy-Merkel (si ei reprezentanti de frunte ai PPE alaturi de italianul Silvio Berlusconi) o prezinta electoratului european, dupa cum se arata intr-o scrisoare comuna publicata de cei doi lideri ieri in Journal de Dimanche si Die Welt am Sonntag.
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy sustin aspiratia catre o "Europa mai puternica" si cer "o reglementare europeana veritabila" in privinta crizei economice.
"Nu exista o modalitate mai buna pentru a sustine obiectivul unei Uniuni mai puternice intr-o lume mai sigura (...) daca Europa vrea acest lucru, Europa poate", scriu ei, parafrazand sloganul de campanie al Uniunii pentru o miscare populara (UMP, partidul de guvernamant din Franta). In apropierea viitorului consiliu european, cei doi lideri cer UE "sa adopte, inca din iunie, primele decizii pentru a asigura o veritabila reglementare europeana in sectorul financiar, bazata pe coordonarea si cooperarea participantilor". "In privinta fondurilor speculative, paradisurilor fiscale, remunerarii liderilor si operatorilor financiari, vrem o Europa exemplara", sustin ei.
"Nu vom accepta ca, in timpul acestei crize financiare, cererea de capital si normele contabile sa reduca in mod nejustificat capacitatea bancilor europene de a imprumuta bani", subliniaza Merkel si Sarkozy, solicitand o "modificare a normelor contabile" si luarea unor decizii incepand din iunie.
Europenii o prefera pe Merkel
Cancelarul german, Angela Merkel, este liderul preferat de britanici, germani, italieni si spanioli, ea fiind urmata de Nicolas Sarkozy, potrivit unui sondaj publicat de Le Figaro. Potrivit anchetei, 65% dintre persoanele chestionate au o "parere buna" despre Merkel si 51% despre Sarkozy. Pe locul urmator se afla premierul britanic Gordon Brown, aflat la egalitate cu omologul sau spaniol Jose Lu’s Zapatero (45%). Silvio Berlusconi, seful Guvernului italian, se claseaza pe ultimul loc, cu 25%. La intrebarea care este influenta celor cinci lideri la nivel european, presedintele francez si cancelarul german se afla la egalitate, 72% din persoanele chestionate afirmand ca acestia au influenta. Pe aceeasi tema, Brown obtine 56%, Berlusconi 45%, iar Zapatero 38%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
