• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Politică externă

NATO preia comanda in Afganistan. Ar putea urma Irakul

NATO preia comanda in Afganistan. Ar putea urma Irakul
12.08.2003, 00:00 48

Organizatia Atlanticului de Nord (NATO) a preluat, ieri, comanda Fortei Internationale de mentinere a pacii din Afganistan (ISAF), marcand astfel o premiera in istoria organizatiei: pentru prima data in cei 54 de ani de existenta, NATO intervine in afara granitelor europene.
Analistii militari afirma ca interventia NATO in Afganistan ar putea pregati o operatiune similara pentru Irak unde forta anglo-americana intampina dificultati din ce in ce mai mari.
De la crearea sa in 2001, ISAF a fost condusa, pe rand, cate sase luni, de tari membre NATO: Marea Britanie, Turcia si de un comandament unit germano-olandez. Organizatia este compusa din 4.600 de soldati din 30 de tari, intre care si Romania, si desfasoara operatiuni sub mandat ONU, in Kabul si in imprejurimile acestuia. #leadend#Restul tarii este controlat de americani - aproape 8.500 de soldati - care s-a opus pana acum extinderii mandatului ISAF de teama ca trupele aliate le vor jena propriile operatiuni indreptate impotriva talibanilor si a organizatiei Al-Qaida. Sosirea NATO a redeschis dezbaterea asupra oportunitatii largirii competentelor ISAF in provincii unde "seniorii razboiului", cum sunt numiti sefii de triburi si rebelii talibani, fac sa domine  anarhia si insecuritatea. Presedintele afgan Hamid Karzai este favorabil extinderii mandatului ISAF iar ONU cere, la randul ei, acelasi lucru. Planul de pace pentru Afganistan, elaborat in 2001 sub egida ONU, prevede organizarea, anul viitoar, de alegeri generale. O largire a atributiilor ISAF ar permite ca acestea sa se desfasoare in conditii mai bune decat se estimeaza in prezent. In ultima vreme, SUA par mai intelegatoare fata de extinderea mandatului ISAF, dar riscurile si costurile unei asemenea operatiuni - inca 10.000 de soldati suplimentari -  ridica serioase probleme. "Nu vad pe nimeni care sa fie pregatit sa ne furnizeze acesti soldati", a  declarat fostul comandant al ISAF generalul german Norbert Van Heyst, inainte de a parasi Kabulul. El a predat comanda ISAF generalului german Gotz F. E. Gliemeroth.
Ambasadorul american la NATO Nicolas Burns a afirmat ieri, intr-un material publicat de Wall Street Journal, ca SUA sunt pregatite sa "examineze cu seriozitate" chestiunea extinderii mandatului ISAF, adaugand ca implicarea Aliantei in Afganistan "va facilita eforturile de reconstructie" a tarii. Preluand comanda ISAF, NATO si-a probat vointa "de a pune in practica un program de transformare a Aliantei, lansat acum doi ani. (...) Revitalizarea Aliantei Nord-Atlantice, lansata dupa atentatele din 11 septembrie 2001, a devenit realitate in Afganistan", spune Burns. NATO nu se opune extinderii mandatului ISAF, dar doreste ca, mai intai, sa se acomodeze cu noua situatie. "Prioritatea noastra este sa ne instalam si sa ne achitam de datoriile pe care le avem in prezent mai degraba decat sa cautam noi misiuni.", a declarat, ieri, purtatorul de cuvant al Aliantei Mark Laity." Acomodarea nu va fi lunga in conditiile in care majoritatea trupelor ISAF apartin tarilor membre NATO. Cea mai mare contributie la ISAF o are Canada  (2.000 de soldati) urmata de Germania cu 1.000 de soldati.



Germania accepta interventia NATO in Irak
Episodul afgan este un test pentru NATO inaintea unei posibile interventii in Irak, aprecia, ieri, Le Figaro. Aceasta este privita favorabil de SUA si Marea Britanie dar este conditionata de mai multe tari precum Franta sau Germania. Franta s-a opus si interventiei NATO in Afganistan dar a cedat, pana la urma, pentru a nu complica relatile transatlantice deja tensionate de razboiul din Irak.  Ministrul german al apararii Peter Strck a declarat duminica: "Germania nu are motive sa se opuna unui angajament al Aliantei in Irak." daca Natiunile Unite vor adopta o rezolutie in acest sens. Dupa interventia in Bosnia (1994), in Kosovo (1999) si in Macedonia (2001), Aliantei Nord-Atlantice i se atribuie, foarte departe de frontierele europene, competente mondiale de mentinere a pacii. Pentru a se dota cu mijloacele necesare sa faca fata unor astfel de misiuni, NATO a inceput sa-si puna la punct o Forta de reactie rapida. Dupa ce, jumatate de secol, a jucat un rol  de descurajare, NATO a decis sa-si reconsidere acest rol, in contextul mai larg al luptei impotriva terorismului.



Si samuraii pleaca la razboi
Zilele trecute au marcat o alta premiera postbelica. Pentru prima data de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Japonia a decis sa trimita 1.000 de soldati in Irak, in afara unui mandat ONU, in conditiile in care legea nipona autorizeaza doar participarea la operatiunile internationale de mentinere a pacii aprobate de Natiunile Unite. Pentru a face posibila o astfel de interventie, Parlamentul a fost nevoit sa voteze un text ad-hoc iar dezbaterile au fost furtunoase. Opozitia a acuzat guvernul ca incalca Constitutia care interzice Japoniei sa foloseasca forta in reglementarea conflictelor internationale. Faimosul articol 9 din Constitutie mentionat mai sus a fost "dictat" in 1946 de Washington. Japonia a sustinut fara rezerve razboiul din Irak si acum spera sa fie inclusa pe lista tarilor care vor participa la reconstructia tarii.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470