Romania il va sustine pe Jose Manuel Barroso pentru un nou mandat la sefia Comisiei Europene (CE), candidatura ce urmeaza sa fie discutata in aceasta saptamana la Consiliul European de vara de la Bruxelles, a anuntat ministrul roman de externe Cristian Diaconescu.
"Romania se alatura celor care il sustin pe Barroso. Este singurul candidat", a declarat Diaconescu. El a adaugat insa ca Romania nu are obiectii serioase, dar ca nu e satisfacuta pe deplin de ceea ce Barroso a facut pentru ea.
Diaconescu este vicepresedinte in PSD, formatiune care face parte din marea familie europeana socialista, care a anuntat ca nu-l sustine pe Barroso pentru un nou mandat la CE, deoarece el reprezinta dreapta "ale carei politici sunt vinovate de izbucnirea crizei mondiale".
Europarlamentarul Adrian Severin a declarat ca ministrul de externe a prezentat pozitia Guvernului si nu a grupului parlamentar din care face parte.
Romania se alatura astfel Portugaliei, Marii Britanii, Spaniei, Frantei si Germaniei, state care si-au exprimat pana in prezent sprijinul pentru un nou mandat pentru Barroso.
Barroso (53 de ani), fost premier conservator al Portugaliei, a anuntat saptamana trecuta ca doreste sa stea inca cinci ani in fruntea Comisiei Europene, care are rolul de guvern al Uniunii Europene. Sansele sale de a obtine un nou mandat au crescut semnificativ dupa victoria dreptei in alegerile europarlamentare desfasurate in perioada 4-7 iunie.
Problema candidaturii lui Barroso va fi discutata in aceasta saptamana la Consiliul European de la Bruxelles din 18-19 iunie, unde liderii europeni urmeaza sa aprobe sau nu o noua candidatura a lui Barroso. Daca aceasta candidatura va fi aprobata, nominalizarea sa va fi supusa votului Parlamentului European.
Tratatul de la Nisa vs. Tratatul de la Lisabona
Exista insa o dezbatere cu privire la modul de alegere a noului presedinte al Comisiei Europene. Barroso a declarat ca doreste ca nominalizarea sa sa fie facuta in baza Tratatului de la Nisa, aflat inca in vigoare, si nu a Tratatului de la Lisabona, in proces de ratificare.
Care este diferenta? Potrivit Tratatului de la Nisa (intrat in vigoare in 1992), Consiliul European nominalizeaza, prin majoritate calificata, un candidat pentru postul de presedinte al Comisiei Europene. Propunerea este supusa apoi votului Parlamentului European, care o aproba cu majoritate simpla (adica cu un numar de voturi egal cu minimum jumatate plus unu din numarul celor prezenti in sala).
"Decizia apartine Consiliului European si Parlamentului European, desigur pe baza tratatului european, iar documentul aflat in prezent in vigoare este Tratatul de la Nisa", a declarat Barroso in cadrul unei conferinte de presa.
Tratatul de la Lisabona, care se afla in proces de ratificare, prevede aceeasi procedura de desemnare a presedintelui CE, numai ca Parlamentul European il aproba cu majoritate calificata, adica cu voturile a doua treimi din toti membrii legislativului UE. Documentul, semnat in decembrie 2008, realizeaza o ampla reforma asupra instutiilor UE.
Intrarea Tratatului de la Lisabona in vigoare, programata la 1 ianuarie 2009, a fost blocata de respingerea sa prin referendum de catre irlandezi. Dublin va organiza un alt scrutin in aceasta toamna.
Socialistii: Barroso candidat al drepte responsabila pentru criza financiara
Partidul Socialist European (PES) nu doreste o noua candidatura a lui Barroso si sustine desemnarea noului sef al Comisiei Europene (CE) respectand Tratatul de la Lisabona, care ofera puteri mai mari Parlamentului in aceasta procedura.
Potrivit unui document adoptat saptamana trecuta, PES se opune unui nou mandat pentru Jose Manuel Barroso la conducerea CE si cere Consiliului European sa nu ia nicio decizie privind viitorul presedinte al Executivului UE fara consultarea Parlamentului.
Formatiunea si-a motivat optiunea, deoarece Barroso este "un candidat al dreptei ale carei politici sunt vinovate de izbucnirea crizei mondiale si intarzierea integrarii europene".
In ciuda opozitiei, socialistii europeni nu au propus un adversar pentru Barroso.
De asemenea, in urma alegerilor europarlamentare, socialistii nu au reusit sa obtina o majoritate a mandatelor in PE, ceea ce pune la indoiala o victorie in blocarea unui nou mandat pentru actualul presedinte al CE.
Socialistii au 161 de eurodeputati, carora li se adauga 21 de italieni din Partidul Democrat, in total 183 de persoane, fiind insa cu mult in urma grupului celui mai important, al conservatorilor din Partidul Popular European, cu 263 de mandate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
