Ucraina se confrunta cu cea mai grava criza politica de la demonstratiile de masa din vremea "Revolutiei Portocalii", de acum doi ani. Presedintele ucrainean, Victor Iuscenko, a anuntat ieri intr-un discurs televizat, la finalul consultarilor cu liderii partidelor parlamentare, decizia de dizolvare a Radei Supreme, Parlamentul de la Kiev. Data stabilita de Iuscenko pentru alegeri anticipate este 27 mai. "Actiunile mele sunt dictate de stricta necesitate de a salvgarda suveranitatea si integritatea teritoriala a statului", a spus presedintele Iuscenko.
Motivatiile lui Victor Iuscenko sunt mai mult decat evidente si legitime. Nemultumirea presedintelui ucrainean a fost provocata de faptul ca la 23 martie curent deputati din formatiunea sa politica, Ucraina Noastra au trecut de partea deputatilor majoritari prorusi de la Partidul Regiunilor, al premierului Ianukovici, care se pare ca vrea atingerea cifrei de 300 de deputati necesari unui "impeachment".
Apoi, este vorba despre Legea referitoare la Cabinetul Ministrilor, adoptata la 12 ianuarie curent, care transforma functia de prim-ministru in cea mai puternica pozitie politica din Ucraina, restrangand dreptul presedintelui de a numi premierul si pe ministrii de externe si al apararii.
La putin timp dupa anuntul de dizolvare a Radei, premierul Ianukovici a cerut anularea decretului prezidential, iar Rada Suprema de la Kiev a aprobat in unanimitate o rezolutie care afirma ca actualul Legislativ va continua sa functioneze.
Mai mult, Parlamentul a desfiintat si Comisia Electorala si a interzis finantarea campaniei electorale. Parlamentarii pro-rusi sustin ca Iuscenko nu are nicio baza legala pentru dizolvarea Parlamentului si au cerut Curtii Constitutionale sa examineze legalitatea decretului in termen de cinci zile. In tot acest timp, mii de partizani ai premierului ucrainean Viktor Ianukovici, care a amenintat cu organizarea de alegeri prezidentiale anticipate, s-au adunat in centrul capitalei. Aproape 140 de corturi au fost ridicate intr-o piata din apropierea Parlamentului. Este un scenariu similar celui din 2004, cand sustinatorii lui Iuscenko au obtinut instalarea la putere a presedintelui, in urma unei revolutii pasnice, inlaturand de la putere un fost aparatcik sovietic, Leonid Kucima.
Pe de alta parte, aproximativ 30 de membri ai organizatiei prodemocrate PORA, formata in principal din tineri ucraineni, au ajuns ieri la sediul Comisiei Electorale Centrale (CEC), unde au instalat patru corturi. Ca reactie la dizolvarea Parlamentului, deputatii au decis numirea la conducerea CEC a lui Serhii Kivalov, demis in timpul "revolutiei portocalii" din decembrie 2004 - ianuarie 2005. Oleksi Bilous, unul dintre organizatorii actiunii, a declarat ca Pora nu va permite intrarea in cladire a echipei lui Serhii Kivalov. Ambele tabere au cerut acum sustinatorilor lor sa organizeze actiuni de protest in capitala. Politia este in stare de alerta ridicata, situatia este tensionata.
Reactiile comunitatii internationale la criza din Ucraina au fost unanime prin chemarea celor doua tabere adverse la calm si la gasirea unor solutii pasnice de rezolvarea a impasului politic.
Comisia Europeana, Consiliul Ministrilor UE, NATO si Departamentul de Stat american au anuntat ca monitorizeaza cu atentie evolutia evenimentelor la Kiev, asigurandu-i pe liderii ucraineni ca nu vor interveni sub nicio forma in criza creata. Singurii care si-au declarat disponibilitatea unei interventii au fost rusii.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a confirmat ca Moscova "este gata sa intervina la cererea Kievului pentru aplanarea situatiei tensionate din aceasta tara".
Scenariile posibile de evolutie a situatiei actuale sunt urmatoarele.
1. Adversarii politici ai lui Iuscenko din Parlamentul ucrainean au refuzat pana in prezent sa respecte decretul semnat de presedinte si vor contesta documentul la Curtea Constitutionala. Un verdict ar putea fi pronuntat dupa cateva luni de zile. Potrivit acestui scenariu, Ucraina se va confrunta cu un impas constitutional. Mii de simpatizanti ai celor doua tabere ar putea manifesta in strada, existand chiar riscul unor confruntari. De acest lucru este constient si presedintele Iuscenko, care a reunit ieri oficialii fortelor de ordine, armatei si serviciilor secrete, pe care i-a indemnat sa nu intervina in criza politica.
2. Ambele tabere se conformeaza si se inscriu in alegerile anticipate. In urma scrutinului, se incheie un acord intre Partidul Regiunilor condus de Ianukovici si Ucraina Noastra, formatiunea presedintelui Iuscenko. Controlul si influenta presedintelui Ius-cenko asupra Parlamentului si Guvernului vor spori.
3. Iuscenko si fostul premier, Iulia Timosenko, se coalizeaza, contesta alegerile si castiga. Timosenko va prelua conducerea noii coalitii si se va forma un Guvern liberal prooccidental.
4. Alegerile vor duce la fomarea unui nou Parlament in care nici una dintre tabere nu va fi reprezentata de o majoritate clara, prelungind criza politica timp de cateva luni. Constitutia prevede ca presedintele trebuie sa astepte un an de zile pentru a dizolva Parlamentul din nou.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
