Criza din Caucaz este cel mai mare test diplomatic pentru Uniunea Europeana de la invadarea Irakului incoace, comenteaza cotidianul american The Wall Street Journal, si asta pentru ca liderilor blocului comunitar le este foarte greu sa faca front comun impotriva Rusiei, avand in vedere interesele fiecarui stat in parte. Unii dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene si ai NATO, precum Germania, Franta sau Italia au criticat numai cu jumatate de gura Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de resurse energetice, considerat de unele state vestice un aliat de care nu se pot lipsi.
Germania care primeste peste o treime din gazele sale naturale din Rusia, a fost mereu unul dintre suporterii cheie ai unui parteneriat strategic cu Moscova. Acest lucru nu s-a schimbat nici de la venirea lui Merkel in fruntea Germaniei in anul 2005. Italia este, de asemenea, una dintre cele mai dependente tari de importurile din Rusia si e cunoscuta drept cel mai prorus membru al Uniunii Europene. Pe de alta parte, Marea Britanie, ale carei relatii diplomatice cu Rusia scartaie din cauza refuzului Moscovei de a-l extrada pe Andrei Lugovoi, principalul suspect in cazul asasinarii la Londra a fostului agent KGB, Alexander Litvinenko, si din cauza neintelegerilor legate de investitiile in Rusia ale companiei energetice British Petrolium, a mers mult mai departe cu acuzatiile. Premierul britanic, Gordon Brown, a avertizat ca actiunile militare ale Rusiei ii va afecta relatiile cu celelalte tari occidentale.
Cele mai sonore voci anti-Rusia s-au aratat a fi insa Polonia si tarile baltice, ai caror presedinti au si vizitat Tbilisi in semn de solidaritate si care au cerut consecinte aspre pentru Rusia. Fostele republici socialiste au cerut pedepsirea Rusiei si de frica folosirii pe viitor de catre Moscova a armatei sale impotriva celorlalti vecini, scrie The Wall Street Journal.
"Atacul Rusiei asupra Georgiei este un avertisment clar pentru Ucraina si Moldova. Pentru tarile baltice, ideea tancurilor rusesti plimbandu-se pe strazi nu este una foarte indepartata", a declarat ministrul de externe estonian, Urmas Paet. "Indiciile nu sunt chiar atat de bune", a declarat Paet, referindu-se la ideea unei Uniuni unite in prezenta criza. El a mai declarat ca tarile vestice europene care au respins acordarea MAP-ului (Planul de Actiune pentru Aderare pentru NATO) Georgiei in aprilie la summit-ul NATO de la Bucuresti sunt in mare parte de vina pentru conflict, deoarece "au dat unda verde Moscovei sa faca aceasta miscare. Cred ca a fost o mare greseala de calcul".
In decembrie este asteptata o reevaluare a deciziei de acordare a MAP-ului Georgiei si Ucrainei, dar, in ciuda declaratiile secretarului al Aliantei Nord-Atlantice Jaap de Hoop Scheffer ca Tbilisi nu si-a pierdut statutul de candidat la NATO, analistii politici si diplomatii sunt pesimisti cu privire la intentia unor guverne de a fi de acord cu aceasta propunere. "Atacul Rusiei sigur face parte dintr-un joc mai mare, si anume expansiunea NATO. In prezent, aderarea Georgiei este mult mai complicata", a declarat ministrul italian de externe, Franco Frattini.
"Dupa parerea statelor europene din Vest, Georgia s-a grabit sa preia controlul Osetiei de Sud. Asta va inaspri deciziile Italiei, Germaniei si Frantei", este de parere Sergio Romano, fost ambasador al Italiei la NATO. Parerea lui Romano este impartasita si de un oficial britanic, care a spus ca decizia Georgiei "nu a fost inteleapta".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
