Politică

Premierul Japoniei Shinzo Abe: Amplasată geografic într-o zonă strategică din Europa şi demonstrând o creştere economică susţinută în urma aderării la UE, România atrage un interes deosebit şi crescând din partea Japoniei

Premierul Japoniei Shinzo Abe: Amplasată geografic într-o zonă strategică din Europa şi demonstrând o creştere economică susţinută în urma aderării la UE, România atrage un interes deosebit şi crescând din partea Japoniei

Autor: Cristian Hostiuc

16.01.2018, 00:08 2592

♦ Aceasta este prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei. Cum aţi ca­racteriza interesul Japoniei privind situaţia politică şi economică din România, respectiv interesul privind investiţiile în ţara noastră?

Mă bucur că am prilejul de a vizita România în calitate de prim-ministru al Japoniei, având în vedere şi faptul că este prima vizită la acest nivel. În ceea ce mă priveşte însă, personal am mai fost în România cu 35 de ani în urmă, în luna august. Lucram atunci ca secretar al ministrului de externe al Japoniei, nimeni altul decât tatăl meu, Shintaro Abe. Atunci am fost nu numai la Bucureşti, ci şi la Neptun, frumoasa staţiune de pe litoralul Mării Negre. Am şi acum în memorie imaginea României în acele zile de vară pline de energie.

România este un partener cu care împărtăşim valori universale, între care la loc de frunte se situează principiile democratice şi statul de drept, iar relaţiile dintre ţările noastre progresează într-un ritm bun. După schimbarea de regim din 1989, Japonia a sprijinit dezvoltarea României în special prin cooperarea economică. Amplasată geografic într-o zonă strategică din Europa şi demons­trând o creştere economică susţinută în urma aderării la UE, România atrage un interes deosebit şi crescând din partea Japoniei.

Principalul pilon pentru întărirea cooperării dintre ţările noastre îl reprezintă, fără îndoială, latura economică. Un mare număr de companii japoneze şi-au stabilit deja birouri şi fabrici în România, creând aproape 40.000 de locuri de muncă şi făcând astfel din Japonia cel mai mare investitor în România din regiunea Asiei. Pe lângă o forţă de muncă numeroasă şi bine calificată, România se bucură şi de o situaţie favorabilă în domeniul IT. Ţinând cont de potenţialul de dezvoltare al economiei româneşti, consider că există posibilitatea de a dezvolta şi mai mult legăturile noastre economice.

În această vizită sunt însoţit de repre­zentanţii a numeroase companii japoneze din domenii care creează multe locuri de muncă, precum infrastructura şi componentele pentru autovehicule – companii care mani­festă pasiune şi dorinţa de a contribui la dezvoltarea economică a României. Am aflat, de asemenea, că pentru luna mai a acestui an este prevăzută o misiune „InvestRomânia“ în Japonia care îşi propune atragerea de investiţii japoneze în România. Pe de altă parte, la sfârşitul anului trecut s-a reuşit finalizarea Acordului de Parteneriat Economic dintre Japonia şi Uniunea Europeană, care, cu siguranţă, va furniza un puternic impuls schimburilor economice dintre ţările noastre.

Infrastructura de transport prezintă o deosebită importanţă pentru atragerea de investiţii. În acest domeniu cea mai recentă contribuţie japoneză în România este împrumutul în yeni pentru finanţarea proiectului „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6, 1 Mai – Otopeni)“, cunoscut ca „proiectul M6“ – care avansează în ritm susţinut. Am aflat că una dintre staţiile de pe această viitoare linie de metrou, situată în apropierea unei importante zone comer­ciale, urmează să poarte numele de „Staţia Tokio“. M-aş bucura dacă, în acest fel, românii care merg la cumpărături în zonă sau cei care trec prin staţia Tokio vor simţi Japonia un pic mai aproape.

Consider că relaţiile dintre ţările noastre, propulsate pe acest trend ascendent datorită schimburilor economice în creştere, trebuie dez­voltate şi mai mult, iar în acest sens o contri­buţie importantă revine intensificării schimburilor interumane. Referitor la acest aspect, am decis ca la sfârşitul acestui an să încheiem perioada de probă privind elimi­narea vizelor pentru cetăţenii români care doresc să viziteze Japonia, iar din anul 2019 această măsură devine permanentă. Îmi exprim dorinţa ca vizita mea în România să reprezinte prilejul pentru un adevărat salt în relaţiile dintre ţările noastre, în plan politic, economic, precum şi în toate celelalte domenii.

 

♦ În prezent se constată pe scena mondială fenomene precum o stare de încordare între marile puteri, crize de natură politico-fi­nanciară, ascensiunea naţionalismului în ţările dezvoltate. În acest context interna­ţional, cum intenţionează Japonia să gestio­neze aceste provocări?

În multe regiuni din lume se observă o întărire a tendinţelor protecţioniste şi izolaţioniste, precum şi provocări serioase, sub diverse forme, la adresa ordinii mondiale bazate pe statul de drept.

Pe acest fundal, se poate spune fără a exagera că mediul de securitate în care se găseşte Japonia în acest moment este cel mai dificil din toată perioada care s-a scurs după cel de-al Doilea Război Mondial. În special este vorba aici despre Coreea de Nord, care, călcând în picioare reglementările interna­ţionale, continuă dezvoltarea de rachete balistice şi nucleare a căror rază de acţiune, iată, se poate întinde până în România. Aceasta reprezintă o ameninţare urgentă şi de o gravitate nemaiîntâlnită.

În trecut, Coreea de Nord a promis de două ori că va abandona dezvoltarea de arme nucleare: în cadrul acordului din 1994 cu Statele Unite ale Americii, precum şi în declaraţia comună adoptată în urma convorbirilor purtate de şase state în 2005. În cele din urmă, însă, aceste promisiuni au fost aruncate la coş, ele servind doar pentru a câştiga timp pentru programul de dezvoltare a rachetelor şi armelor nucleare. Luând în considerare aceste precedente, este evident că în cazul Coreii de Nord dialogul doar de dragul dialogului este lipsit de sens.

Coreea de Nord trebuie să demonstreze un angajament complet, verificabil şi ireversibil în sensul renunţării la programul de rachete şi arme nucleare, precum şi acţiuni concrete în sensul acestui angajament.

Pentru a determina Coreea de Nord să îşi schimbe poziţia este nevoie ca, prin eforturile unite ale comunităţii internaţionale, să se mărească la maximum presiunea asupra acestei ţări, creându-se astfel premise pentru a determina Coreea de Nord să fie cea care cere aşezarea la masa dialogului. Cunoaştem faptul că, urmare a seriei de declaraţii şi acţiuni provocatoare ale Coreii de Nord, se vehiculează şi teoria că „există pericolul să se producă o reacţie necontrolată a Coreii de Nord“. Dar aceasta nu este, în fapt, decât una dintre manevrele strategice ale regimului nord-coreean. Dacă în comunitatea inter­na­ţională se răspândeşte neliniştea faţă de o astfel de posibilitate, rezultatul este doar întă­rirea poziţiei de negociere a Coreii de Nord.

Ceea ce trebuie să facem noi este să nu cedăm în faţa ameninţărilor Coreii de Nord, să analizăm cu atenţie situaţia şi să reacţionăm cu calm.

Din acest punct de vedere, venind în continuarea unei serii de rezoluţii adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite referitor la acest subiect, Uniunea Europeană a adoptat în octombrie anul trecut (2017) măsuri restrictive la adresa Coreii de Nord. Păstrând o strânsă legătură cu Europa, inclusiv cu România, este necesar ca întreaga comu­nitate internaţională, acţionând unitar, să mărească presiunea asupra Coreii de Nord cerând încetarea programului de dezvoltare a rachetelor balistice şi nucleare, precum şi - un subiect extrem de important pentru Japonia - rezolvarea dosarului răpirilor de cetăţeni japonezi de către acest stat. Şi Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat recent o serie de rezoluţii ale Consiliului de Securitate prin care se urmăreşte întărirea sancţiunilor la adresa Coreii de Nord, iar noi ne aşteptăm şi din partea României, ca membru al acestei organizaţii, la îndeplinirea fermă a obligaţiilor prevăzute de aceste rezoluţii.

Pe plan economic, este important să milităm pentru extinderea în lume a zonei economice bazate pe reguli, corectitudine şi liber schimb. În acest cadru, după mai mult de 4 ani de tratative tenace am reuşit să finalizăm Acordul de Parteneriat Economic cu Uniu­nea Europeană. Acest acord creează astfel cadrul unei zone comerciale gigantice, în care Japonia şi Uniunea Europeană - inclusiv România - participă cu forţa economică a circa 600 de milioane de oameni, responsabilă pentru 30% din PIB-ul economiei mondiale şi care aduce ambelor părţi posibilităţi deosebite de natură comercială şi investi­ţională. În particular, în relaţia Japonia - România, acordul EPA va permite nu doar creşterea volumului schimburilor comerciale, dar va contribui şi la vitalizarea procesului de pătrundere a companiilor japoneze şi la crearea de noi locuri de muncă în România, precum şi la creşterea posibilităţilor de extindere a companiilor româneşti pe piaţa japoneză.

De asemenea, Japonia consideră că regiunea oceanelor Indian şi Pacific repre­zintă o adevărată placă turnantă a schim­burilor de toate felurile la nivel mondial, motiv pentru care această regiune trebuie să fie considerată un adevărat bun comun internaţional, o zonă în care reglementările internaţionale să fie respectate. În acest sens, Japonia a lansat iniţiativa „Strategia pentru o zonă liberă şi deschisă în oceanele Indian şi Pacific“, care îşi propune să contribuie la asigurarea păcii şi bunăstării în această regiune. În cadrul adâncirii cooperării cu Uniunea Europeană, Japonia doreşte să mărească vizibilitatea acestei iniţiative, considerând că orice ţară care acceptă principiile de bază ale acesteia poate contribui la realizarea acestui obiectiv major, respectiv o regiune indo-pacifică bazată pe deschidere şi liber schimb.

Dincolo de preocuparea diplomatică care are în vedere aspecte punctuale privind relaţiile dintre două ţări, personal încerc să contribui activ la dezvoltarea unui model de relaţionare care, luând în considerare chestiunile şi interesele ţărilor dintr-o regiune sau alta, menţine permanent şi o viziune globală asupra întregii lumi.

Păstrând şi dezvoltând colaborarea cu toate celelalte ţări care respectă valorile fundamentale precum libertatea, democraţia, drepturile omului şi statul de drept, asigurarea dreptului la liberă circulaţie, rezolvarea paşnică a conflictelor de orice natură - ne afirmăm sprijinul ferm pentru acest set de principii de bază cuprinse în doctrina „Contribuţiei proactive la pacea lumii“ în cadrul căreia ne desfăşurăm activitatea, în slujba păcii şi prosperităţii mondiale.

 

Cine este Shinzo Abe prim-ministrul Japoniei

►Născut într-o familie de oameni politici proeminenţi, Shinzo Abe a ajuns prim-ministrul Japoniei pentru prima dată în septembrie 2006, fiind, la acea vreme, cel mai tânăr premier al ţării, după al Doilea Război Mondial. Şi-a dat demisia din această funcţie pe motive de sănătate în 2007.

►Partidul pe care îl conduce a câştigat în decembrie 2012 alegerile parlamentare şi astfel Shinzo Abe a devenit din nou premier, primul care revine într-o astfel de funcţie de la Shigeru Yoshida, în 1948. Partidul său a mai câştigat alegerile din 2014 şi apoi pe cele din 2017, această din urmă victorie lansându-l în cursa pentru cel mai longeviv prim-ministru din istoria ţării.

►În topul celor mai puternici oameni din lume al revistei Forbes, Shinzo Abe este pe locul 37.

►Sub conducerea sa, au fost introduse mai multe măsuri însemnate de natură fiscală concepute să crească economia Japoniei, dar şi măsuri privind apărarea ţării.

►Shinzo Abe s-a născut în 21 septembrie 1954 într-o familie cu o istorie politică semnificativă. Bunicul său Kan Abe a fost politician, la fel ca tatăl său, Shintaro Abe, care a fost ministru de externe. Nobusuke Kishi, unchiul său, a fost prim-ministrul Japoniei  între 1957 şi 1960.

►A urmat cursurile Universităţii Seikei şi a obţinut diploma în Ştiinţe politice, apoi s-a mutat în SUA şi a urmat a doua facultate în cadrul Universităţii California De Sud.

 
 
AFACERI DE LA ZERO