Politică

Ratarea la diferenţă de miliarde de lei a ţintei de venituri bugetare, consecinţă a lipsei de acurateţe a prognozelor Finanţelor sau a unor jonglerii?

Ratarea la diferenţă de miliarde de lei a ţintei de venituri bugetare, consecinţă a lipsei de acurateţe a prognozelor Finanţelor sau a unor jonglerii?

Autor: Iulian Anghel

11.01.2017, 00:08 1188

Tapajul pe care noua putere îl face legat de ratarea ţintei de venituri de către fostul guvern aduce în prim-plan lipsa de acurateţe a pro­iec­ţiilor folosite la fundamentarea buge­telor. În patru din ultimii zece ani, dife­renţa dintre ţinta de venituri sta­bi­lită la aprobarea bugetului şi rezul­tatul fi­nal a depăşit 9 miliarde de lei. Du­pă anul 2016, ultima dată s-a întâmplat în 2013, când guvernul Ponta a ratat ţin­ta iniţială de venituri cu 9,2 miliarde de lei (după două rectificări suma s-a redus la ultima rectificare la 3,4 mld. lei).

Ratarea ţintei de venituri ce către guvernul Cioloş (10 miliarde de lei faţă de programul iniţial de venituri şi 14 mi­li­­arde de lei faţă de ultima rectificare) va fi „anchetată“ de comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

„Este o solicitare din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor Li­viu Dragnea privind efectuarea unei anchete comune a comisiilor de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prin care să fie verificate condiţiile în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor de stat din august şi noiembrie 2016 de către guvernul României din acea pe­rioa­dă“, a declarat ieri Marcel Ciolacu, secre­tar al Camerei. Dragnea repro­şea­ză fostului guvern că a făcut rectificări pozitive la proiecţia de venituri iniţială, pe 2016, de 231,1 mld. lei, ajungând la 235,7 mld. lei la ultima rectificare, în vreme ce veniturile au fost de doar 221,5 mld. lei – situaţie care complică fundamentarea bugetului pe 2017.

În trecut, ministrul finanţelor Gheorghe Pogea (PDL) a ratat ţinta de venituri prognozată în bugetul pe 2009 la o scară nemaivăzută - un minus de peste 64 de miliarde de lei la final de an faţă de programul iniţial. Dar 2009 a fost un an de profundă criză, când economia a căzut cu 7,1%. Mai aproape de noi, mi­nis­trul Daniel Chiţoiu (USL) a ratat în 2013 cu 9,2 mld. lei (redusă apoi la 3,4 mld. lei, la ultima rectificare). Niciodată di­ferenţa dintre ultima rectificare (ce se face în noiembrie, de obicei) şi reali­ză­rile efective de venituri nu a fost atât de mare ca anul trecut – 14 mld. lei – ceea ce ridică semne de întrebare legate de ros­tul unei rectificări pozitive pe trend de reducere a veniturilor bugetare: este posibil să avem de-a face cu o încercare de jonglare cu deficitul prin anticiparea unor venituri mai mari.

Ministerul Finanţelor corectează oscilaţiile de venituri, adaptând cheltu­ie­lile la acestea, prin cele două recti­ficări bugetare pe care le poate face în fiecare an, în încercarea de a închide bugetul de cheltuieli cât mai aproape de cel de venituri, cu respectarea defici­tu­lui bugetar convenit la începutul anului.

Ţinta de venituri a fost ratată în 2016 în mai mare măsură, din cauza nerealizării veniturilor din fondui UE – venituri estimate de 12,8 mld. lei din care bugetul a primit sub 5 mld. lei. La TVA, ţinta de venituri, la a doua rectificare, a fost de 53,1 mld. lei, în cădere cu 7% faţă de 2015. Dar căderea reală a fost de peste 9,6%, ceea ce arată că expansiunea consumului - care a împins creşterea economică spre 5% - nu a compensat în runda a doua, în măsura aşteptată, veniturile bugetare. De altfel, se observă, în ultimii zece ani, că veniturile bugetare - în cazul nostru cele din TVA - nu sunt mereu în linie cu creşterea economică. De pildă, între 2012 şi 2014, când a existat creştere eco­no­mică de 0,6%, 3,5%, respectiv 3,1%, veniturile din TVA au stagnat la 50 de miliarde de euro anual. De altfel, ţintele de venituri iniţiale au fost ratate, în mai mare măsură (cu excepţia lui 2009, anul crizei profunde), în anii cu creştere economică mai pronunţată: 2007, creş­tere economică de 6,9% şi deviere de la programul iniţial de venituri de 8,9 mld. lei; 2013, creştere economică de 3,5% şi deviere de la programul iniţial de venituri de 9,2 mld. lei; 2016, creştere economică spre 5% şi deviere de la programul iniţial de venituri de 9,6 mld. lei (14 mld. lei după ultima rectificare).

Aşa stând lucrurile, la o creştere postcriză record de aproape 5%, România va avea în 2016 cele mai mici venituri bugetare ca pondere în PIB, de 29%.

Fosta şefă a Finanţelor explică: Nu este vorba de bani lipsă, ci doar de slaba absorbţie a fondurilor UE

Fostul ministru Anca Dragu spune că slaba absorbţie a fondurilor UE a condus în cea mai mare măsură la ratarea ţintei iniţiale de venituri ale bugetului consolidat.

“Bugetul se construieşte pe baza estimării creşterii economice, ţinându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt şi cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt şi alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură şi la venituri, şi la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entităţile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanţe şi de ANAF, au o relevanţă mai mică în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe”, a declarat Anca Dragu.

Ea mai arată că în noiembrie şi decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de 1 miliard în decembrie). „De asemenea, am mai avut o operaţiune de stingere de datorii. Adică se dau bani de la buget pentru locale şi CFR Infrastructură şi ei plătesc TVA la stat. (...)  Pe de altă parte, au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback fiindcă a scăzut consumul de medicamente. Explicaţia constă în faptul că printr-un ordin s-a redus preţul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesaţi să le aducă în ţară. A scăzut consumul şi, evident, a scăzut şi suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback.” Apoi, în noiembrie şi decembrie, în aşteptarea eliminării supraaccizei de 7 eurocenţi, consumul şi importurile au fost amânate, a explicat fostul ministru de finanţe. Mediafax

 
AFACERI DE LA ZERO