• Leu / EUR4.9459
  • Leu / GBP5.7464
  • Leu / USD4.6730
Politică

Stolojan: Problema datoriei externe nu este a Estului, ci a Vestului

Stolojan: Problema datoriei externe nu este a Estului, ci a Vestului

Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte al PD-L: Ce trebuie sa le spunem europenilor este ca nu noi suntem problema, ci voi sunteti problema. Aceasta datorie pe termen scurt la noi este impartita in felul urmator: 12 mld. euro multinationalele care functioneaza aici si 21 mld. euro bancile straine care actioneaza aici. Ei sunt obligati acum sa rostogoleasca aceasta datorie.

23.02.2009, 00:00 27

Tarile din Europa de Est vor cere socoteala statelor vestice cu privire la masurile protectioniste adoptate de acestea pe fondul crizei financiare, in cadrul unui summit la Bruxelles pe 1 martie. Pe de alta parte, marile economii ale Uniunii Europene s-au intalnit ieri la Berlin pentru a gasi o pozitie comuna in privinta crizei pentru summit-ul G20 (grupul statelor industrializate si al economiilor emergente) ce va avea loc in aprilie la Londra.

Care va fi pozitia cu care se va prezenta insa Romania la summit-ul est-european?
"Romania trebuie sa vina cu un mesaj foarte ferm. Trebuie sa le spunem ca problemele cu care se confrunta Romania nu sunt problemele noastre, ci sunt problemele lor. La inceputul anilor '90 au venit si ne-au spus aici ce sa facem, apoi bancile lor au venit aici si ne-au creat probleme, au acordat credite - uitati-va la datoria pe termen scurt de 33 de miliarde de euro. Aceasta datorie pe termen scurt este impartita in felul urmator: 12 miliarde de euro multinationalele care functioneaza aici si 21 de miliarde de euro bancile straine care actioneaza aici. Daca ei nu rostogolesc aceasta datorie, o sa cumparam Ziarul Financiar ca sa mancam de pe el. Semnalul este: nu noi suntem problema, ci voi sunteti problema", a declarat pentru ZF Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte al PD-L.
Intalnirea din martie, organizata la initiativa Poloniei, va avea loc inaintea unui alt summit european extraordinar programat in aceeasi zi in capitala europeana. Presedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso va participa si el la aceasta intalnire din 1 martie - a confirmat un purtator de cuvant al CE - alaturi de cele noua state din Europa de Est, respectiv, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Lituania, Letonia si Estonia. Barroso a declarat in mai multe randuri ca doreste sa impiedice crearea unei noi Cortine de Fier in inima Europei.
Intalnirea va fi o sansa pentru statele din Est sa adopte o pozitie comuna pe fondul cresterii tensiunilor dintre vechii si noii membri ai UE in contextul crizei economice.
"Vrem sa trimitem un semn clar ca sustinem pozitia Uniunii Europene in privinta apararii pietei comune si ca suntem impotriva protectionismului", a declarat Mikolaj Dowgielewicz, ministrul polonez al afacerilor externe.
"Nu merge ca fiecare sa faca ce vrea. Si noi am putea sa blocam multe produse care vin de afara, dar protectionismul nu rezolva criza, nu cel putin pe piata interna. Exista acorduri in interiorul UE, al Organizatiei Mondiale a Comertului care nu pot fi incalcate", a declarat pentru ZF Constantin Nita, ministrul pentru IMM.
Pachetele anticriza adoptate de statele din Vest au suparat statele est-europene, acestea din urma acuzandu-le de protectionism. Unul dintre cele mai mediatizate scandaluri a fost cel dintre Praga si Paris, dupa ce presedintele francez Nicolas Sarkozy a anuntat un plan de 6,5 miliarde de euro pentru sectorul auto, pentru a pastra slujbele pe teritoriul Frantei.
Cehia, care detine in prezent presedintia UE, ar fi una dintre principalele victime ale unei asemenea masuri, deoarece aici exista importante investitii ale industriei auto franceze. Italia si Spania sunt suspectate ca vor sa adopte masuri similare celei franceze.
De asemenea, grevele recente din Marea Britanie impotriva muncitorilor straini, in special impotriva celor est-europeni, au nascut temeri in noile state ale UE, ale caror cetateni au plecat masiv sa munceasca in Occident.
In contextul actualei crize financiare, Estul a fost luat in vizor de analisti care au declarat in mai multe randuri ca nu va rezista la un asemenea soc. Austria, ale caror banci au investit foarte mult in aceasta regiune, a cerut un ajutor din partea UE de 150 mld. euro pentru salvarea Europei de Est, propunere respinsa insa de Cehia, care detine presedintia blocului comunitar.
Bancile europene au investitii in regiune de peste 1.000 de miliarde de euro, iar cele austriece sunt cele mai expuse riscului unui colaps, avand aici credite acordate de peste 220 mld. euro, relateaza site-ul EUobserver.
Banca Mondiala (BM) a cerut insa la sfarsitul saptamanii trecute tarilor occidentale sa "protejeze Europa de Est", pentru a nu opri doua decenii de progres economic.
Reprezentantii BM au anuntat ca lucreaza impreuna cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana pentru Investitii (BEI) la un program pentru sustinerea sistemului financiar din Europa de Est.
Referitor la dezbaterea daca trebuie sau nu ajutate economiile din Est, comisarul european pentru afaceri economice Joaquin Almunia a declarat ca Uniunea Europeana are resursele necesare pentru a ajuta statele din Est in cazul unui colaps bancar.
 
 
 

 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9459
Diferență: -0,0243
Ieri: 4.9471
Azi: 4.6730
Diferență: -0,3731
Ieri: 4.6905
Azi: 5.7464
Diferență: -0,4073
Ieri: 5.7699
Azi: 4.8803
Diferență: -0,3492
Ieri: 4.8974