Chisinaul a lansat la sfarsitul acestei saptamani noi declaratii surprinzator de virulente la adresa Bucurestiului. Motivele acestor atacuri care vin din partea presedintelui Vladimir Voronin pe de o parte si din partea Ministerului Afacerilor Externe si al Integrarii Europene (MAEIE) al Republicii Moldova pe de alta sunt doua la numar.
Mai intai, oficialii moldoveni au criticat decizia recenta a Curtii romane de Apel, care a declarat legitim razboiul de eliberare a Basarabiei si Bucovinei de sub ocupatia sovietica, achitandu-l partial pe maresalul Ion Antonescu. Apoi, Romania a fost acuzata de Voronin de intoleranta fata de "minoritatea etnica a moldovenilor".
"In Romania, din pacate, lista etniilor permise este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sunt enumerate in legislatie. Moldovenii nu figureaza printre acestea. Si acesta, din cate inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba despre legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc in Moldova romaneasca", a declarat Voronin. El a adaugat: "Istoria nu poate fi supusa revizuirii. Desigur, putem regreta ca Moldova a fost candva divizata, ca majoritatea moldovenilor au ramas de partea cealalta a Prutului". Voronin a promis celor "10 milioane de moldoveni" din dreapta Prutului ca le va acorda prioritate la obtinerea cetateniei moldovenesti. Bucurestiul nu a reactionat deocamdata. Declaratiile lui Voronin au fost facute dupa o intalnire cu membrii unei asa-numite asociatii a etnicilor moldoveni, care vrea sa se inregistreze la Iasi.
Declaratiile Chisinaului la adresa Bucurestiului au o acoperire dubla, una externa si una interna. Pe plan extern, tinta este Moscova, careia Moldova ii plateste astfel un tribut pentru pretul scazut la gaze si ridicarea embargoului asupra productiei vinicole moldovenesti. Dar motivatia economica nu este singura care functioneaza pe axa Chisinau-Moscova.
Recent, acelasi MAEIE emitea un comunicat in care atragea atentia asupra "practicii regretabile a institutiilor de stat ale Rusiei de a utiliza calificativele de epresedintee sau eministru al afacerilor externee, pentru reprezentantii unei entitati secesioniste (Transnistria - n.n.), care exista in afara cadrului constitutional al Republicii Moldova". Comunicatul venea a doua zi dupa reuniunea la Moscova a ministrilor de externe din Abhazia, Osetia si Transnistria.
Temerilor ca Moscova ar putea vedea in liderul tiraspolean un partener mai de incredere decat el, idee vehiculata cu insistenta de mediile de la Moscova, Voronin le contrapune o noua mostra de loialitate prin reluarea atacurilor la adresa Romaniei. Pe plan intern, Voronin s-a adresat electoratului sau traditional format din grupul rusofon si cel al persoanelor de varsta a treia, o parte din acest electorat actualul presedinte pierzand-o in urma tensiunilor din 2006 cu Rusia. Cele doua segmente de votanti sunt cu atat mai importante cu cat numarul persoanelor cu drept de vot, in marea lor majoritate cu optiuni politice anticomuniste, care au parasit si continua sa paraseasca Republica Moldova a ajuns, conform unor estimari ale reprezentantilor sectorul asociativ, la peste 1 milion.
Pe parcursul guvernarii Iliescu-Nastase, regimul Voronin s-a aratat in repetate randuri extrem de iritat de utilizarea de catre oficialitatile de la Bucuresti a sintagmei "cele doua state romanesti", ceea ce a condus la o racire fara precedent a relatiilor moldo-romane.
Sirul declaratiilor belicoase pareau sa se termine odata cu prima vizita, in ianuarie 2005, a presedintelui Traian Basescu la Chisinau. Voronin declara atunci ca starea de inghet intre cele doua state a luat sfarsit. Dar realitatea avea sa fie total diferita.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
