• Leu / EUR4.7777
  • Leu / GBP5.6840
  • Leu / USD4.3149
Prima pagina

Dorin Stefan: Casa nu e a ta, e a orasului

Dorin Stefan: Casa nu e a ta,  e a orasului

Am preferat sa mentin afacerea la un nivel care sa imi permita sa am timp si de familie, si de predat la facultate.

10.08.2007, 11:26 244

Dupa 17 ani, numarul proiectantilor din Romania a ajuns de la circa 1.500 la 6.000, evolutia spectaculoasa a pietei constructiilor facand insa ca aceasta crestere sa para insignifianta.
Putini arhitecti au reusit insa, in ciuda avantajului de a semna in nume propriu, sa-si impuna numele pe piata de profil prin lucrarile lor, majoritatea dintre ei preferand parteneriatele cu firmele mai mari. Dorin Stefan este una dintre acele exceptii.
"Am deschis biroul imediat dupa 1990. Era visul oricarui arhitect atunci sa aiba propriul birou", isi aminteste Dorin Stefan, 57 de ani, a carui semnatura se afla pe proiectele unor cladiri ca Opera Center sau Cascade Office Building.
Dupa terminarea facultatii, la mijlocul anilor '70, tanarul absolvent a avut de ales intre munca la catedra de Arhitectura a Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu" si postul de arhitect in cadrul unuia dintre institutele de proiectare de atunci.
"Pana in 1990 nu exista notiunea de arhitect ca profesie independenta pentru ca toti lucrau in institutele de proiectare, unde arhitectul era anonim, iar responsabilitatea era colectiva", spune el. Proiectele trebuia sa primeasca avizul unor comisii de specialitate, de unde ieseau, de cele mai multe ori, modificate sau trunchiate.
Dorin Stefan a preferat activitatea la catedra, devenind asistent universitar la "Ion Mincu", catedra de proiectare, lucrand in acelasi timp si in cadrul centrului de proiectare al universitatii.
A devenit profesor la aceeasi catedra acum cinci ani, dupa ce a parcurs etapele necesare, respectiv calificarea de lector si de conferentiar, traseu greu de parcurs inainte de '90 din cauza dificultatii obtinerii titlului de doctor in mediul academic de atunci.
D.S.B.A. (Dorin Stefan Birou de Arhitectura) a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de circa un milion de euro, pentru anul in curs fiind estimat un rezultat similar. "Cresterile din ultimii ani s-au datorat evolutiei pietei constructiilor. Am preferat sa mentin afacerea la un nivel care sa imi permita sa am timp si de familie, si de predat la facultate", spune el.
Lucrarea care a atras cel mai mult atentia publicului, specializat sau neofit, a fost Opera Center (vis-a-vis de Opera Nationala Bucuresti, langa statia de metrou Eroilor, n.r.), proiect finalizat in 1999, care a adus la acea vreme un vant proaspat in panzele obosite ale peisajului urban bucurestean si care inca mai este considerat de multi un "milestone" al evolutiei proiectarii din Romania.
"Pentru mine nu este prea reprezentativa Opera Center. Ea este o lucrare de speculatie imobiliara. Este foarte important insa ca arhitectii sa se implice in proiecte de acest tip, pentru ca in astfel de cazuri ei au posibilitatea de a ridica cladiri care sa aduca ceva nou peisajului urban, esteticii urbane", a spus el zambind.
Prima lucrare de care Dorin Stefan isi aminteste cu mare placere este insa sediul BCR din Ghencea, proiect pe care spera sa-l poata transforma intr-o adevarata imagine a sucursalelor respectivei banci.
Pasionat, pe langa tot ceea ce tine de arhitectura, si de filme, de lectura sau de schi, Dorin Stefan nu a ezitat sa proiecteze unul dintre cele mai cunoscute cluburi din Bucuresti, Twice, el fiind de parere ca unul dintre pilonii profesiei de arhitect este ineditul unui imobil, placut simtului estetic, in cadrul peisajului urban.
Privind din nou spre momentul 1990, el povesteste transformarea pe care a suferit-o profesia de arhitect atunci: "Atunci a avut loc o schimbare foarte importanta. Au disparut aproape toti fostii arhitecti, pentru ca marea lor majoritate au fost implicati in proiectele lui Nicolae Ceausescu. A fost o reactie negativa, de respingere, fata de cei care au fost pana atunci in prim-plan, de cele mai multe ori fiind vorba despre sefii de proiecte. Eu sunt unul dintre cei mai in varsta din generatia care a prins aceasta schimbare".
Viitorul profesiei este, dupa cum spune el, destul de bun: "Sunt un optimist. Intr-o perioada de tranzitie este normal sa apara si rateuri.
Daca am fi avut un lider national luminat (un sef de stat, n.r.), care sa imprime suficienta forta si rapiditate in schimbarea sistemului, poate ar fi fost altfel".
Notiunea de arhitect este foarte diferita de cea de constructor, spune profesorul universitar.
Daca in cazul contructiei este vorba despre "un raspuns utilitar la o necesitate de spatiu inchis", arhitectura este "calificarea" acestui spatiu in peisajul public, de valori universale. Imobilul are dincolo de valoarea de proprietate privata si una integrata in estetica orasului, care apartine tutoror, a carui imagine este de fapt un colaj, mai mult sau mai putin armonios, intre toate proprietatile private si cele publice.
Mediul universitar, leaganul de formare a noilor generatii de arhitecti, este forma moderna, raspunsul modern, la relatia maestru-ucenic din antichitate, cand profesia era invatata prin puterea exemplului personal, in mod traditional, din tata in fiu, de la maestru la ucenic. "Dupa democratizarea acestei profesii, predarea ei s-a mutat din atelierul de lucru in universitati. Acest lucru nu este neaparat unul foarte bun din punctul de vedere al calitatii pregatirii profesionale, mai ales din cauza pierderii acelui contact direct cu maestrul", a declarat Dorin Stefan.
In ciuda renumelui pe care il are pe piata de profil, el spune ca foarte putini clienti au venit la biroul sau, in primul rand din cauza numelui lucrarilor din portofoliu. Un brand este cautat pe piata de arhitectura atunci cand se cauta un anumit stil pentru proiectul imobilului respectiv sau cand se doreste promovarea respectivei cladiri prin asocierea designului ei cu numele unui arhitect celebru. In Romania brandul, numele de arhitect, nu are acelasi impact insa, mai ales din cauza dinamicii foarte ridicate a pietei constructiilor.
"In momentul in care oferta este net depasita de cerere, potentialii clienti isi coboara standardele. In cazul imobilelor rezidentiale de exemplu, principiul care primeaza este posesia acelui spatiu, conditiile pe care le asigura fiind mai putin importante. Cand diferenta dintre cei doi factori va mai scadea, oamenii vor incepe sa ridice pretentii privind designul si conditiile pe care le ofera un apartament, ceea ce va determina si proiecte mai bune", spune el.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7777
Diferență: -0,0167
Ieri: 4.7785
Azi: 4.3149
Diferență: 0,1857
Ieri: 4.3069
Azi: 5.6840
Diferență: 0,5057
Ieri: 5.6554
Azi: 4.3590
Diferență: 0,0184
Ieri: 4.3582