Declinul economiilor din Italia si Spania, unde muncesc legal peste 1,5 milioane de romani, ar putea subtia dramatic intrarile de valuta care contribuie la finantarea deficitului extern al Romaniei.
Semnele de incetinire a sumelor trimise de romanii din strainatate au devenit vizibile inca de la inceputul acestui an, pentru ca in luna mai statisticile BNR sa consemneze o stagnare a acestor fluxuri de capital comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la circa 2,17 miliarde de euro. In mai, intrarile nete au crescut cu 436 mil. euro, fata de 472 mil. euro in mai 2007.
De altfel, primele cinci luni ale anului trecut transferurile nete de la muncitorii romani din afara consemnau o crestere solida de peste 34% fata de anul precedent, pentru ca pana la sfarsitul anului viteza sa se injumatateasca spectaculos.
De la inceputul lui 2008, intrarile din transferuri nu au mai reusit sa acumuleze cresteri nici macar de 10%. In acelasi timp, deficitul extern a inregistrat dupa cinci luni o crestere de 11%, pana la 6,5 mld. euro. Ramane de vazut si ce schimbari de imagine aduc revizuirile de date statistice operate de BNR si care ajung sa difere substantial.
Sumele trimise in tara de romanii din Italia si Spania erau estimate la circa 3,4 miliarde de euro, adica 66% din totalul transferurilor nete. Pierderea slujbelor din cauza incetinirii economice din cele doua tari poate avea astfel un impact puternic la nivelul intrarilor de valuta pe care poate conta Romania anul acesta.
"Cresterea sumelor trimise de romanii care muncesc in strainatate a inceput deja sa incetineasca, iar dinamica intrarilor de valuta s-ar putea inrautati din cauza deteriorarii conditiilor economice din tarile avansate, in special din Spania", considera Catalina Constantinescu, senior economist al ABN Amro Bank Romania.
Ea crede ca un asemenea scenariu inseamna riscuri de crestere a deficitului extern in a doua parte a anului, in conditiile in care si exporturile ar putea incetini din cauza slabirii consumului pe pietele din zona euro. Totusi, apreciaza ca fondurile UE ar putea deveni o sursa mai importanta de acoperire a deficitului, avand in vedere ca deja au fost aprobate proiecte pentru care contributia Bruxelles-ului se ridica la 1,9 miliarde de euro.
Cresterea economica trimestriala nu mai reuseste sa atinga 1% in Italia, in timp ce in Spania a coborat sub pragul de 3% in primul trimestru al acestui an, aceasta din urma fiind zdruncinata puternic de criza imobiliara.
Potrivit unor estimari neoficiale, in strainatate lucreaza aproximativ doua milioane de romani, cea mai mare parte a acestora fiind concentrati in Spania si Italia.
"Cred ca si fara criza din Spania si Italia remiterile si-ar fi diminuat aportul in soldul contului curent al balantei de plati, iar criza va accentua aceasta tendinta. Este greu de estimat cat vor scadea remiterile pentru ca este greu de estimat care va fi comportamentul romanilor de acolo - se vor intoarce in Romania sau vor migra in alte tari", comenteaza Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank.
Cat priveste eventualul impact asupra cursului de schimb, el afirma ca oricum remiterile si-au pierdut din importanta, cursul fiind influentat mai mult de fluxurile speculative si de sentimentul investitorilor pe pietele internationale.
Dan Bucsa, economistul-sef al Bancpost, vede si un aspect pozitiv al declinului economic din tari precum Italia si Spania.
"In cazul in care criza economica se prelungeste in tarile cu un numar semnificativ de muncitori romani, acestia ar putea fi fortati sa se intoarca pe piata muncii din Romania, unde cererea de forta de munca depaseste oferta. Repatrierea unui numar mare de muncitori ar avea ca efect pozitiv reducerea deficitului de forta de munca in anumite ramuri, de exemplu in constructii. Efectul negativ ar fi insa o reducere a transferurilor din strainatate."
El crede ca Romania se confrunta cu un risc si mai mare decat scaderea transferurilor: reducerea cererii pe pietele Uniunii Europene, in special a cererii de importuri. "Daca exporturile romanesti nu ar mai gasi piete de desfacere, deficitul de cont curent ar fi afectat."
Scaderea inregistrata de economia spaniola a avut repercusiuni si asupra veniturilor inregistrate de operatorul de telefonie mobila Vodafone, scrie publicatia The Birmingham Post.
"Cand activitatea din sectorul constructiilor din Spania s-a restrans, mai multi romani care lucrau in aceasta industrie au plecat acasa si au incetat sa mai vorbeasca la telefoanele mobile. Veniturile Vodafone din Spania au scazut puternic, in timp ce in Romania acestea au inregistrat o incetinire", scrie publicatia britanica.
Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania, spune ca afirmatiile din articol sunt "o simpla speculatie". "Procentul veniturilor generate de romanii care lucreaza in Spania in totalul veniturilor noastre este mult prea mic pentru a putea avea un impact cu adevarat important in sensul celor afirmate in materialul respectiv."
"Vedem in Spania o decelerare puternica pe piata constructiilor, unde sunt concentrati multi dintre muncitorii romani, astfel ca este foarte posibil sa vedem un efect pe transferurile curente. Impactul asupra balantei de plati ar putea fi puternic daca ne gandim ca ne bazam mult pe transferurile curente ca grad de acoperire a deficitului de cont curent", spune si Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank.
In urma crizei imobiliare din Spania, se estimeaza ca sumele trimise in tara de romanii care muncesc in Peninsula Iberica se vor injumatati, ceea ce ar reprezenta o lovitura economica serioasa pentru Romania, dat fiind ca muncitorii romani care lucreaza in Spania au trimis anul trecut in tara mai bine de 2 mld. euro, aproape dublu comparativ cu 2005, cand remiterile din Spania au ajuns la 1,18 mld. euro, potrivit datelor BNR.
"Efectul imediat al crizei de pe piata spaniola va fi scaderea cu 50% a remiterilor din aceasta tara, iar pe termen lung, efectele vor fi cu mult mai dramatice", estimeaza Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Romania (ARACO). Aceasta inseamna ca remiterile din Spania ar putea ajunge la 1 mld. euro in acest an.
Plosceanu spune ca din datele pe care le detine ARACO, o mare parte dintre romanii care lucreaza in Spania sunt afectati de disponibilizari. "Multi dintre muncitorii romani isi vand proprietatile proprii si se regrupeaza in spatii locative restranse, pentru a economisi bani", afirma el. Mai mult decat atat, cei care au luat credite pentru achizitionarea unor locuinte pe piata spaniola se afla acum in imposibilitatea de a achita ratele la banci.
Pe locul doi in topul remiterilor se afla romanii din Italia care au transferat in tara 1,3 miliarde de euro in 2007. Cumulat, banii trimisi de romanii din Italia si Spania reprezinta 67% din totalul remiterilor, care au ajuns anul trecut la 4,9 miliarde de euro, arata datele BNR.
"Profiturile nu se mai fac in Spania, ci in Romania. Cea mai buna solutie ar fi ca romanii care lucreaza in Spania sa se intoarca acasa. Cu toate acestea, nu putem plati in Romania salarii ca in Spania, pentru ca nici productivitatea nu este similara", explica Plosceanu, care estimeaza ca aproximativ 100.000 de romani lucreaza in Spania in constructii. Salariile muncitorilor din constructii din Spania sunt de aproximativ 1.200 de euro, in timp ce pe piata locala, salariul mediu lunar net din constructii este de 300 de euro.
Si jucatorii din retailul cu electrocasnice isi revizuiesc in jos estimarile privind vanzarile din acest an.
Daca in ultimii ani, lunile iulie si august au reprezentat un varf pentru retailul de electrocasnice, fiind perioadele in care romanii de peste granite revin in tara pentru concedii, Altex estimeaza ca in acest an va avea loc o revenire la limite comparabile cu alte luni.
"Crizele din Spania si Italia se vor reflecta si asupra acestora (romanii care lucreaza in aceste tari - n. r.). In cazul unei recesiuni, chiar daca veniturile sunt aceleasi, consumatorul nu va realiza aceleasi achizitii pentru ca pana la urma cumparaturile sunt o chestiune de preferinta", declara recent Dan Ostahie, presedintele celui mai mare retailer de electronice si electrocasnice de pe piata locala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
