Reactia puternica a oficialilor Consiliului Judetean al Aradului cu privire la excluderea orasului lor dintre cele sapte mari localitati din provincie care vor fi impulsionate prin fonduri europene sa ajunga din urma Capitala este de bun augur.
Timisoara, Constanta, Ploiesti, Iasi, Cluj, Craiova si Brasov ar trebui sa fie, impreuna cu Bucurestiul, polii de dezvoltare ai Romaniei pentru urmatoarea decada, conform unui proiect de hotarare a Guvernului promovat de Ministerul Dezvoltarii saptamana trecuta.
Aceste sapte mari orase ar urma sa beneficieze de resurse suplimentare pentru a ajunge din urma Bucurestiul in termeni de PIB per capita. Presedintele Consiliului Judetean Arad, Nicolae Iotcu, spune insa ca Aradul are potential mai mare de dezvoltare decat Timisoara, desi acum (in 2007) are un PIB per capita mai redus (6.344 euro Aradul si 7.874 euro Timisoara fata de 12.645 euro Bucurestiul) si ca ar merita mai degraba sa fie sprijinit.
Nu conteaza pana la urma daca reprezentantul Aradului are sau nu dreptate si nici daca Bacaul, Sibiul sau Galatiul
s-ar putea alatura acestor proteste.
Important este ca aceste orase incep sa se bata pentru a iesi in fata. Rivalitatea dintre orase pentru atragerea de fonduri pentru infrastructura, care sa aduca la randul lor investitori, deci locuri de munca si prosperitate, este un semn bun pentru Romania. Tara nu poate fi dezmortita decat prin competitie, iar fatalismul nu mai are resurse cand vezi ca vecinii de la 100 de km au iesit din marasm.
Descentralizarea este una din marile reforme ale Romaniei de dupa 1990 facuta doar pe jumatate.
Privatizarea, lichidarea intreprinderilor de stat nerentabile, retrocedarea terenurilor agricole si a imobilelor, crearea caselor de asigurari de sanatate si de pensii, adica independenta acestor sisteme de oala comuna a bugetului de stat, crearea unui sistem juridic independent - au schimbat tara in ultimii 20 de ani.
Ce au toate aceste reforme in comun? Crearea unor centre de putere independente - intreprinderile private, proprietarii de terenuri, casele de pensii si sanatate, curtile de justitie - toate sunt centre de putere autonome, care decid ce fac cu propriii lor bani sau, prin aplicarea legilor, se opun abuzurilor facute chiar de stat, de puterea aleasa.
Independenta este o resursa de crestere, o resursa de productivitate, o garantie ca nu sunt incalcate interesele indivizilor in numele dezvoltarii.
Oala comuna, centrul unic de putere fascineaza poate prin constructii gigant cum sunt Casa Poporului, dar pierderile individuale cauzate sunt mult mai mari, insumate, decat castigul de ansamblu, dupa cum a dovedit-o comunismul.
Pana acum totul a venit de sus. Oamenii trebuie sa invete ca daca vor sa schimbe starea de lucruri din jurul lor trebuie sa se implice mult mai mult decat pana acum in viata comunitatii.
Majoritatea oficialilor vad cu frica acest transfer de putere. Parlamentarii isi cauta acum colegii unde sa candideze. Dar, desi poate parea utopic, reprezentativitatea locala este cheia pentru responsabilizarea politicienilor. Deci problema nu este ca actualii parlamentari nu isi gasesc colegii unde sa candideze in functie de profilul lor, ci ca au ajuns in aceste functii pe nedrept, adica fara sa fie cu adevarat lideri ai comunitatii.
Traseul natural al unui om politic ar trebui sa inceapa prin a fi reprezentantul cartierului sau in consiliul local, apoi se poate gandi sa candideze la Parlament.
Pe masura ce veniturile lor cresc si devin mai independenti, oamenii sunt tot mai interesati de ceea ce se intampla in jurul lor, in imediata apropiere, decat la centru.
Miza dezvoltarii in urmatorii ani nu va mai fi la nivelul Guvernului, ci al autoritatilor locale.
Si marile companii simt deja ca marile afaceri nu mai sunt doar in Bucuresti, suprasolicitat si chiar sufocat de investitii.
Ratele mari de crestere vor veni de acum inainte din orasele de 100.000 - 400.000 de locuitori, unde foamea de malluri, de investitii, de restaurante, de agentii de voiaj, de complexuri rezidentiale este mult mai mare decat in Bucuresti.
Asa-numita "double-digit growth" - cresterea constanta de peste 10% a cifrei de afaceri si a profiturilor - nu mai este garantata pe teritoriile deja cucerite.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
