Reprezentantii investitorilor straini de pe piata locala si o parte din angajatori spun ca ar trebui sa existe cateva modificari ale prevederilor din Codul muncii care a fost lansat in urma cu sase ani.
Camera de Comert Americana in Romania (AmCham) a trimis Ministerului Muncii 70 de recomadari pentru modificarea Codului muncii, menite sa schimbe cateva aspecte referitoare la timpul de munca si de odihna al angajatilor, simplificarea procedurilor sau flexibilizarea contractelor de munca. Printre masurile propuse de AmCham se numara si stabilirea unor programe de munca individualizate, prin care angajatorii pot sa acorde angajatilor repaos saptamanal in zile neconsecutive sau o clarificare a legii cu privire la retinerile din salariu efectuate de angajator. In prezent, Codul muncii prevede ca retinerile din salariu sunt posibile doar printr-o hotarare judecatoreasca, ceea ce inseamna ca angajatul nu ar putea, legal, sa obtina un imprumut de la angajator pe care apoi sa-l returneze in transe periodice din salariu.
Ce vor angajatorii sa fie modificat
Aceeasi sugestie este data si de directorul de resurse umane al Actavis. "Sugerez ca pe baza dovezilor clare pe care angajatorul le poate aduce cu documente financiar-contabile - sa poata fi retinute sumele imputate unui angajat din drepturile ce i se cuvin la lichidare odata cu incetarea contractului de munca fara interventia instantei", spune Alina Culcea, director de resurse umane in cadrul Actavis.
Ea mai spune ca o alta modificare ar viza ca perioada de proba sa nu fie un parametru impus de lege si ca ar trebui sa fie negociata de parti prin contractul de munca. "Perioada de proba din Codul muncii prevede un maxim de 30 de zile pentru functii non-executive, insuficient pentru angajator de a evalua cu adevarat potentialul de performanta al noului angajat", a mai spus Culcea.
Si termenul de preaviz dat pentru un angajat care are functii de conducere este una din schimbarile care ar trebui sa survina la Codul muncii, intrucat o perioada de 30 de zile in caz de demisie nu e suficienta.
"In practica, acest termen se dovedeste a fi insuficient, mai ales pentru pozitiile de top management, daca tinem cont ca procedurile de selectie de personal pentru aceste posturi pot dura chiar si cateva luni. Ar trebui o modificare care sa prevada pentru angajatii cu functii de conducere un termen de preaviz mai mare, de exemplu intre trei si sase luni, conform intelegerii partilor", sustine Maria Dorobantu, directorul de resurse umane al firmei de avocatura Badea Clifford Chance.
Nici in cazul in care angajatii sunt indisciplinati legile nu sunt foarte bine puse la punct. Legislatia actuala spune ca in caz de abatere disciplinara angajatorul trebuie sa aplice sanctiunea timp de 30 de zile, dar nu mai tarziu de sase luni de la data savarsirii faptei.
"Termenul de sase luni se dovedeste adeseori a fi prea scurt, mai ales in cazurile in care angajatul a comis o abatere disciplinara grava despre care angajatorul nu poate, obiectiv, sa afle decat dupa trecerea acestui termen. Astfel, angajatorul pare lipsit de prerogativa disciplinara pe care i-o confera Codul muncii", a mai spus Dorobantu. Ea propune o extindere a termenului pentru aplicarea sanctiunii disciplinare la termenul general de prescriptie de trei ani.
Ministerul Muncii si sindicatele nu vor modificari
"Pana in acest moment, nu exista intentia declarata din partea ministerului si nici a partenerilor sociali (patronate sau sindicate) de a modifica Codul muncii", sustine Valentin Mocanu, secretarul de stat pe probleme de dialog social din cadrul Ministerului muncii. Potrivit lui Mocanu, singurele modificari in ceea ce priveste legislatia de pe piata muncii trebuie facute la legea patronatelor si a sindicatelor, legea contractelor colective de munca si cea privind solutionarea conflictelor colective de munca.
Nici sindicalistii nu vor schimbari la Codul muncii. "Consider ca nu ar trebui sa existe modificari la Codul muncii", a spus Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical (BNS).
Pana si Consiliul Economic si Social (CES), institutia responsabila cu dialogul social dintre sindicate patronate si Guvern, si-a exprimat ingrijorarea in ceea ce priveste tentativele de modificare a unor prevederi din Codul muncii, sustinand, intr-un comunicat de presa, ca aceste initiative sunt o expresie a interselor de grup sau ale unor persoane fizice sau juridice.
Legea sindicatelor, mai importanta decat Codul muncii
Pe la jumatatea lunii mai, Ministerul Muncii anunta ca pregateste modificarea a patru legi referitoare la organizarea sindicatelor si a patronatelor, a contractelor colective de munca si cea privind solutionarea conflictelor de munca.
"Nu am nimic foarte concret nici pentru aceste legi. Au venit niste propuneri pana acum, dar am stabilit impreuna cu partenerii sociali ca atat patronatele, cat si sindicatele sa-si depuna separat propunerile pana pe 12 august", a mai spus Mocanu. El a mai precizat ca, cel mai probabil, aceste modificari se vor efectua la sfarsitul lunii septembrie.
"La legea sindicatelor, care este in faza de discutii, o propunere vizeaza posibilitatea ca sindicatul sa functioneze in afara intreprinderii, ceea ce este posibil si acum, numai ca trebuie sa existe anumite clarificari", a precizat Mocanu.
Printre solicitarile sindicatelor se mai numara si o adaptare a legislatiei la situatia actuala, o dezvoltare a relatiilor dintre sindicatele si patronatele din IMM-uri si guvernanti, precum si cateva aspecte referitoare la reprezentativitatea acestor organizatii.
"Vrem sa facem o modificare in ceea ce priveste efectivitatea apartenentei la o organizatie sindicala si sa dam posibilitatea si acelor categorii sociale defavorizate, cum sunt somerii sau pensionarii, sa adere la organizatii sindicale, pentru ca in acest moment somerii nu au acest drept", sustine Ovidiu Jurca, vicepresedintele BNS pe probleme juridice.
Modificari la Codul muncii nu au fost propuse nici de reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI).
"Noi nu am trimis niciun fel de propuneri de modificare a Codului muncii, pentru ca acum se iau in discutii alte legi, precum legea sindicatelor, legea patronatelor, legea conflictelor de munca, care banuiesc ca vor aduce o flexibilitate si la Codul muncii", sustine Aurel Cornea, presedintele FSLI.
Ce vor angajatorii sa modifice la Codul Muncii:
- Un termen de preaviz de 3-6 luni pentru liderii care demisioneaza
- O extindere a termenului pentru aplicarea sanctiunii disciplinare la termenul general de prescriptie de trei ani
- O perioada de proba mai lunga pentru functii non-executive
- Sa nu fie nevoie de o hotarare judecatoreasca pentru ca datoriile angajatului sa poata fi recuperate de angajator
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
