• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Profesii

Cum vrea mediul de afaceri să se modifice Codul fiscal: Facilităţi pentru angajaţii din firme mici care au maşini de serviciu, impozitarea veniturilor din criptomonede şi clarificarea taxării pe salariile din IT

Cum vrea mediul de afaceri să se modifice Codul fiscal: Facilităţi pentru angajaţii din firme mici care au maşini de serviciu, impozitarea veniturilor din criptomonede şi clarificarea taxării pe salariile din IT

Autor: Adelina Mihai

26.08.2018, 10:15 5311

Aplicarea unor facilităţi fiscale pentru microîntreprinderile care oferă angajaţilor maşini de serviciu, clarificarea modului în care se impozitează veniturile din criptomonede, recuperarea mai rapidă a TVA-ului în cazul firmelor care au avut clienţi sau furnizori în faliment sau clarificarea impozitării salariilor programatorilor în 2019 sunt doar o parte dintre temele aflate în prezent pe masa autorităţilor pentru modificarea Codului fiscal, explică consultanţii de la Deloitte, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă fiscală.

Guvernanţii trebuie să înceteze cu „inovaţiile” din domeniul fiscalităţii, pen­­tru că România de­vine din ce în ce mai puţin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor direc­tive eu­ro­pene prea rapid în legis­laţia locală şi paragrafele contra­dictorii din unele pro­puneri de măsuri fiscale tul­bură, din nou, mediul de business, care a bene­fi­ciat de câteva luni de stabilitate le­gis­lativă, spun consultanţii de la Deloitte.

„Legislaţia care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a aşezat şi, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilităţii politice şi legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute. Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puţin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat ieri de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autorităţile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.

Printre modificările propuse de oamenii de afaceri şi de consultanţii fiscali autorităţilor se află impozitarea veniturilor realizate din criptomonede (pentru că la ora actuală mulţi dintre românii care au venituri din aceste tipuri de monede nu ştiu că trebuie să plătescă impozit pentru ele). De asemenea, aceştia propun extinderea facilităţilor fiscale acordate firmelor care oferă angajaţilor maşini de serviciu, pentru că în prezent acestea nu se aplică microîntreprinderilor sau companiilor din HoReCa, adică firmelor care nu plătesc impozit pe profit.

„O altă clarificare este necesară pentru legea bonurilor de valoare, proaspăt adoptată, care comasează într-un singur act normativ toate tipurile de tichete (masă, vacanţă, creşă, culturale). Însă legea are două articole contradictorii: unul prevede că tichetele se acordă în condiţiile şi cu excepţiile prevăzute în Codul fiscal, iar celălalt că sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit şi total neimpozabile, fără plafoane, pentru salariaţi”, a explicat Raluca Bontaş, partener global employer services în cadrul Deloitte. De asemenea, ea a atras atenţia asupra faptului că ordonanţa de urgenţă care regla problema programatorilor odată cu măsura transferului de contribuţii de la angajator la angajat (şi care ar fi pierdut 7% din salariul net) va expira la finalul acestui an, astfel că ar trebui clarificată abordarea guvernului pentru anii următori.

În domeniul TVA, una dintre modificările discutate cu reprezentanţii autorităţilor este posibilitatea recuperării mai rapide de TVA de la buget pentru creanţe neîncasate de companiile care au intrat în faliment.

„Este o reală problemă pentru mediul de afaceri, implicând costuri semnificative. În prezent, cei care au de încasat creanţe pentru livrări efectuate către persoane care nu achită contravaloarea acestora sunt obligaţi să achite TVA aferentă acestor facturi către bugetul de stat la momentul livrării. Astfel, deşi nu au primit sumele de la debitori, trebuie să verse taxa, având posibilitatea să o re­cupereze abia la încheierea procedurii de faliment a debitorului prin hotărâre ju­decătorească”, a spus Raluca Bâldea, director impozite indirecte în cadrul Deloitte.

O altă modificare legislativă propusă de consultanţi este legată de o directivă europeană transpusă prea rapid în legislaţia românească şi care a impus nişte plafoane prea mici la finanţarea necesară investiţiilor, au mai spus consultanţii de la Deloitte.

„În prezent, o societate care doreşte să finanţeze orice parte a activităţii sale (activităţi curente, investiţii etc.) prin împrumut, fie el de la o instituţie financiară, de la un terţ sau chiar de la propriul acţionar sau asociat, are o limitare fiscală în ceea ce priveşte costul finanţării. Astfel, o societate poate deduce anual costuri de finanţare de maximum 200.000 euro, la care se mai adaugă şi 10% din EBITDA. Prin urmare, dacă presupunem un nivel me­diu al dobânzii de 5% la împrumuturi în moneda euro, rezultă că orice socie­tate care a contractat un împrumut în valoare mai mare de 4 mil. euro este po­tenţial afectată de această pre­ve­dere”, a explicat Alexandra Sme­doiu, partener corporate tax în cadrul Deloitte, care a adăugat că în directiva euro­peană pragul de limitare este de 3 mil. euro anual, la care se adaugă 30% din EBITDA.

În ceea ce priveşte propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, consultanţii propun o reaşezare a procedurii privind analiza de risc efectuată de fisc în scopul îndeplinirii activităţii de administrare fiscală (procedură ce stă de altfel şi la baza selectării contribuabililor pentru inspecţie fiscală).

„Propunem transparentizarea criteriilor avute în vedere la analiza de risc pentru a permite contribuabililor să le cunoască şi să se conformeze voluntar şi o repetitivitate bine stabilită în efectuarea analizei de risc care să permită ca eventuale neconcordanţe care au determinat o anumită încadrare, odată corectate, să conducă la schimbarea categoriei de risc determinată anterior. De asemenea, din perspectivă procedurală, analiza de risc trebuie să cunoască mai multe etape, prin care să se poată schimba nivelul de risc la care este încadrat un contribuabil, dacă e cazul”, a explicat Andreea Artenie, partener la Reff şi Asociaţii, casa de avocatură asociată Deloitte.

 

Dan Bădin, Deloitte: Dacă va veni o nouă criză, România va fi afectată mai mult decât alte ţări

Toată lumea vorbeşte despre o semnalele unei noi crize financiare la nivel internaţional, iar dacă va exista o nouă criză, România nu va avea prea multe posibilităţi de a se redresa, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte.

“Dacă, în context internaţional va apărea o criză, în contextul în care bugetul României se află deja sub presiune, cred că marja de manevră a României va fi foarte mică, s-ar putea să nu putem să luăm foarte multe măsuri de redresare şi s-ar putea să fim afectaţi mult mai mult decât alte ţări în această perioadă. Toată lumea vorbeşte de o nouă criză financiară, iar dacă aceasta va veni şi ne va lovi, nu cred că vom avea multe posibilităţi de răspuns”, a spus Dan Bădin.

El a mai adăugat că bugetul de stat începe să resimtă o presiune din ce în ce mai mare şi, deşi a existat o oarecare stabilitate legislativă în ultimele luni, economia nu dă semne că ar creşte la nivelul prognozat de 5,5% anul acesta.

„Bugetul a fost construit pe o creştere economică prognozată de 5,5%, iar economia nu dă semne că ar creşte la acest nivel. Pe baza acestei prognoze, au fost calculate veniturile şi cheltuielile statului, iar dacă veniturile vor fi în scădere iar cheltuielile menţinute la acelaşi nivel atunci se va întâmpla, ce se întâmplă de regulă la final de an, o tăiere a investiţiilor publice. În fiecare an suntem la minim istoric în ceea ce priveşte investiţiile publice”.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246