Proprietăţi

Cât de normal este ca lângă trei biserici din Bucureşti să fie ridicate trei turnuri de birouri de câte 18 etaje?

Cât de normal este ca lângă trei biserici din Bucureşti să fie ridicate trei turnuri de birouri de câte 18 etaje?

Autor: Cristi Moga

07.10.2010, 23:58 300

Unul dintre ele este Millennium Business Center, imobilul care aars în vara anului trecut şi care este situat lângă BisericaArmenească.

Celelalte două sunt în curs de amenajare - Euro Tower, lângăBiserica Doamna Oltea şi Cathedral Plaza, lângă Catedrala SfântulIosif. Cathedral Plaza şi Millennium BC au atras numeroase protestedin partea ONG-urilor şi a bisericilor şi chiar acţiuni înjustiţie, în timp ce Euro Tower s-a poziţionat drept o clădire"verde", situată într-o zonă care nu este considerată istorică.Chiar şi aşa, imobilul are 18 etaje şi este situat în imediataapropiere a şoselei Ştefan cel Mare, motiv pentru care a stârnitdiscuţii privind impactul asupra traficului din zonă.
Dezbaterea este justificată dacă ţinem cont că într-un top almetropolelor cu cea mai mare densitate din lume, Bucureştiul s-arsitua pe primele 30 de locuri, ţinând cont de un clasament făcut decitymayors.com. În analiza realizată de acest site nu este luat încalcul Bucureştiul, dar ţinând cont de datele existente conformcărora densitatea Bucureştiului este de circa 8.500 deoameni/kilometrul pătrat, Capitala s-ar situa în prima parte atopului care a analizat 200 de oraşe din întreaga lume.

Ce părere are despre această situaţie unul dintre arhitecţii ceimai implicaţi în dezvoltarea modernă a Bucureştiului? "Eu zic cădin punct de vedere imobiliar în Bucureşti s-au făcut progreseextraordinare în ultimii zece ani. Cei care vin mai rar pe aici lepot observa", spune într-o discuţie cu revista Business Constructarhitectul Călin Negoescu, unul dintre asociaţii firmei WestfourthArchitecture.
La Romană, în Piaţa Victoriei, Piaţa Aviatorilor, Obor sau PiaţaPresei pot fi observate o parte dintre cele mai reprezentativeclădiri proiectate de arhitecţii firmei Westfourth, fondată deVladimir Arsene în urmă cu aproape 20 de ani la New York. Toateaceste clădiri, fie că este vorba de America House, Charles deGaulle Plaza sau, mai recent, turnurile City Gate, au apărut parcă"precum ciupercile după ploaie", dar drumul de la idee până laimplementarea unei investiţii de zeci de milioane de euro nu esteniciodată uşor.
"Eu am o nelămurire pe care însă nimeni nu mi-o poate explica.Există o opinie populară împotriva clădirilor noi, aşa-numiţii«monştri de oţel şi sticlă». Eu personal mă bucur când văd oclădire nouă, înaltă, din oţel şi sticlă şi atunci consider căundeva cineva greşeşte. Poate este o problemă de background, deeducaţie. Cineva poate a avut note mai mici la şcoală. Dar neconfruntăm permanent cu asemenea discuţii şi există această glisareşi la autorităţi, unde nu ar trebui să se «cânte după ureche»",spune Negoescu, tranşându-şi clar poziţia.
Westfourth a proiectat şi una dintre cele mai controversate clădiride birouri din oraş, Cathedral Plaza, contestată pentru apropiereade Catedrala Sfântul Iosif, monument construit în urmă cu 130 deani. Deşi nu a coordonat personal proiectarea turnului, Negoescuspune că acesta nu reprezintă nicio ameninţare pentrucatedrală.
"Ce este cu experesia că «turnul acesta striveşte monumentul»? Dece despre Biserica Italiană de pe Magheru nu spune nimeni nimic,deşi e prinsă între blocuri, în timp ce turnul Cathedral striveşteCatedrala Sfântul Iosif? Turnurile nu sunt făcute să se surpe nicilângă biserică, nici în altă parte", spune arhitectul.

Cât "trăieşte" un turn?
Incidentele precum incendiul de anul trecut de la turnulMillennium, care a făcut imobilul neutilizabil pentru mai bine deun an, sau tavanele false care se mai desprind prin centrecomerciale au provocat şi mai multe reacţii privind calitateaconstrucţiilor realizate în perioada de boom imobiliar.
"Noi le proiectăm pentru vecie, atâta timp cât structura estecalculată după cele mai recente standarde de inginerie seismică. Oclădire începe însă să se degradeze imediat după ce este dată înfolosinţă. După ce calitatea unor componente scade sub un anumitnivel, ea trebuie reparată, ceea ce înseamnă aducerea acelorcomponente la acelaşi nivel sau chiar îmbunătăţirea lor", explicăNegoescu.

Dezastrul lăsat în urmă de cutremurul din 1977 este şi acum viu înmintea arhitecţilor, astfel că Negoescu spune că "seismul esteprima noastră grijă, numai că nimeni nu ştie ce intensitate va aveacutremurul următor". În aceste condiţii, Negoescu spune că unaccent puternic ar trebui pus pe imobilele cu o vechime de 40 deani sau chiar mai vechi, care ar putea fi mai vulnerabile la uneventual cutremur decât cele noi.
"La case nu există acelaşi sistem al revizi­ilor, cum există lamaşini şi mai nou se practică şi în rândul oamenilor, care mergperiodic la consult. Ar trebui şi pentru clădiri controaleperiodice. Intercontinentalul are 40 de ani de la inaugurare. Oaresistemele mai sunt în funcţiune? Ar trebui să poţi afla de laintrarea în clădire că acel imobil a fost verificat."
Clădirile noi construite în ultimii 20 de ani au fost realizate înproporţie covârşitoare de investitori privaţi. Negoescu spune că înultimii 17 ani a avut doar două proiecte cu statul: un garaj deautobuze şi renovarea Palatului de Justiţie.

Astfel, mozaicul oraşului este format acum în special din patrutipuri de clădiri: imobile construite înainte de Primul RăzboiMondial, construcţii din perioada interbelică, "moştenireacomunistă" şi clădirile construite în special în ultimii zece ani,odată cu dezvoltarea imobiliară.
"Bucureştiul este un oraş care s-a dezvoltat din iniţiativăprivată. Alţi arhitecţi îmi dau dreptate şi spun că de la Carol Ine-au rămas câteva clădiri, iar în anii '30 au mai fost făcute oserie de imo­bile, precum Palatul Victoria sau Palatul CFR. Restulclădirilor au fost făcute în perioada comunistă, când s-a construiturât şi prost. Singura componentă unde nu s-au făcut economii înacea perioadă a fost structura, de frica unor cutremure, darinstalaţiile şi finisajele sunt sub orice critică", spuneNegoescu.
În ultimii 20 de ani în Bucureşti s-a construit prea puţin.Problema nu este a clădirilor, cât mai ales a infrastructurii,element care nu a ţinut pasul cu dezvoltarea privată care a dus laaglomerarea oraşului.
În ultimii zece ani au fost construite clădiri de birouri cu osuprafaţă închiriabilă de peste un milion de metri pătraţi(echivalentul a trei Case ale Poporului), mai mult de zece centrecomerciale de dimensiuni medii şi mari şi câteva zeci de mii delocuinţe. Drumurile în schimb sunt în mare aceleaşi, cu miciexcepţii reprezentate de o serie de pasaje sau lărgiri debulevarde.
"Totul durează exasperant de mult. Pasajul de pe DN 1 trebuia făcutîn trei luni, nu în trei ani. Pasajul Basarab nu se face în treiluni, dar nici în cinci ani nu este normal. Acum doi ani spuneam căse va schimba raportul între investiţii private şi publice,deoarece consideram că în criză trebuie să se arate statul. Amevaluat greşit", spune acum Negoescu.

AFACERI DE LA ZERO