♦ European Innovation Scoreboard 2023 arată că România a stagnat în ceea ce priveşte inovarea şi nu a reuşit să ajungă din urmă nicio ţară europeană ♦ La capitolul inovare, România investeşte 18 euro pe cap de locuitor, în timp ce media UE este de 280 euro pe cap de locuitor, iar ţările din top investesc între 700 şi 800 euro pe cap de locuitor, spune Daniel Rosner, cofondator al Innovation Labs.
Clasamentul European al Inovaţiei 2023 (European Innovation Scoreboard – EIS), care oferă o evaluare comparativă a performanţei în cercetare şi inovare a statelor membre ale Uniunii Europene, plasează România pe ultimul loc la capitolul inovare, fiind clasată ca un „Inovator Emergent'“, cu performanţă de 33,1% din media UE, spre comparaţie cu Danemarca, care este noul lider în inovare, cu cea mai bună performanţă din UE, de 137,6% din media UE.
Practic, în funcţie de performanţa lor în raport cu media UE, cele 27 de state membre se încadrează în patru grupuri de performanţă diferite. Astfel, Danemarca, Suedia, Finlanda, Ţările de Jos (Olanda) şi Belgia sunt „Lideri în Inovare“, Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda, Cipru şi Franţa sunt „Inovatori Puternici“, Estonia, Slovenia, Cehia, Italia, Spania, Malta, Portugalia, Lituania, Grecia şi Ungaria, sunt „Inovatori Moderaţi“, iar Croaţia, Slovacia, Polonia, Letonia, Bulgaria şi România sunt „Inovatori Emergenţi“. Astfel, Europa de Nord şi de Vest sunt gazde pentru „Liderii în Inovare“ şi cei mai mulţi „Inovatori Puternici“, în timp ce Europa de Sud şi de Est găzduiesc majoritatea „Inovatorilor Moderaţi“ şi a celor „Emergenţi“.
Potrivit EIS 2023, performanţa României în inovare, după o creştere iniţială care a durat câţiva ani, a scăzut în 2019, a crescut puternic între 2020 şi 2022 – an în care pandemia a împins tare digitalizarea şi utilizarea noilor tehnologii –, după care a scăzut din nou, ceea ce a condus la o creştere a performanţei de doar 4% în 2023. Spre comparaţie, performanţa Danemarcei în inovare nu a suferit modificări între 2016 şi 2018, iar în anii următori a început să crească constant, rezultând astfel o creştere de 12% în 2023. Pe de altă parte, performanţa în inovare a Ungariei – este un Inovator Moderat - nu s-a schimbat între 2016 şi 2018, a scăzut în 2019, şi apoi a crescut constant, acest lucru conducând la o creştere a performanţei cu 11% în 2023.
În afară de Danemarca, care ocupă primul loc în clasamentul din 2023, depăşind Suedia după câţiva ani în care aceasta a ocupat prima poziţie din top, distribuţia statelor membre UE în cadrul EIS ediţia 2023 rămâne în mare parte neschimbată în comparaţie cu ediţia EIS din anul precedent. Însă, o ţară care a făcut progrese în 2023 în ceea ce priveşte inovarea este Ungaria, care a avansat către grupa de „Inovatori Moderaţi“, în timp ce Franţa şi Luxemburg au înregistrat o uşoară scădere, lucru care evidenţiază necesitatea unor eforturi continue pentru îmbunătăţirea capacităţilor de inovare în aceste regiuni.
„Noi avem o bază valoroasă şi este realist să ne dorim mai mult. Doar că devize precum «prin noi înşine» sau «măcar statul să nu ne mai împiedice» nu mai sunt suficiente. Mă uit la Danemarca şi răspunsul simplu şi evident este că la ei guvernul investeşte şi cheltuie mai mult în direcţia inovare decât România sau alte ţări. Dar nu este doar asta, lucrurile sunt mult mai legate. Combinaţia magică este studii superioare + stat de drept şi instituţii credibile + niveluri scăzute de corupţie + buget public destinat cercetării + structura sectorială a economiei. Împreună formează o societate funcţională care înţelege economia de tip nou, iar oamenii sunt dispuşi să ia iniţiativă (au fibră antreprenorială). În România un ţesut social funcţional se poate crea printr-o cooperare între politicile economice cu direcţie, mediul de business, educaţie şi universităţi“, a spus pentru ZF Tiberiu Moisă, director general adjunct, MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.
Tiberiu Moisă, director general adjunct, MidCorporate & IMM, Banca Transilvania: Mă uit la Danemarca şi răspunsul simplu şi evident este că la ei guvernul investeşte şi cheltuie mai mult în direcţia inovare decât România sau alte ţări. Dar nu este doar asta, lucrurile sunt mult mai legate. Combinaţia magică este studii superioare + stat de drept şi instituţii credibile + niveluri scăzute de corupţie + buget public destinat cercetării + structura sectorială a economiei. Împreună formează o societate funcţională care înţelege economia de tip nou, iar oamenii sunt dispuşi să ia iniţiativă (au fibră antreprenorială).
Şi Daniel Rosner, cofondator al Innovation Labs, program de preaccelerare pentru start-up-uri tech, consideră că unul din factorii care pot contribui la creşterea României în cadrul Clasamentul European al Inovaţiei este reprezentat de investiţiile statului în inovaţie şi în educaţie. „În primul rând avem investiţii mici în educaţie – legea vorbeşte de 6% buget alocat, dar se investeste 3%, şi când investeşti jumătate din bugetul alocat nu poţi să ai pretenţii. Pe partea de inovaţie, cercetare R&D (research and development) şi colabări între companii şi IMM-uri, iar e o problemă în ambele părţi şi la public, şi la privat. Avem oameni buni, talentaţi, dar când ai bugete mici nu poţi să compensezi doar prin inteligenţă. Legat de finanţare, pe partea de stat, noi suntem la 0,2% buget alocat de stat în R&D comparativ cu ţările europene, care ajung la 2%. La capitolul inovare, România investeşte 18 euro pe cap de locuitor, în timp ce media UE este de 280 euro pe cap de locuitor, ca să nu mai spunem că în ţările din top investiţiile ajung şi la 700 - 800 euro pe cap de locuitor. Soluţia ar fi ca statul să decidă că e o oportunitate pentru România şi să îşi dorească să nu mai fim ultimii în aceste topuri şi să ajungem cu investiţiile în R&D la 2%, iar pe partea de educaţie să ajungem să investim cei 6% cât este bugetul“, a spus pentru ZF Daniel Rosner. El a adăugat că şi implicarea companiilor mari, multinaţionale prezente pe piaţa naţională, în zona de educaţie şi inovaţie ar putea ajuta România să urce în clasamentul European.
„În ultimii ani, în ceea ce priveşte investiţiile mediului privat în R&D, suntem jos dacă ne uităm la cât se investeşte în inovare din partea companiilor mari. Avem companii mari care investesc mult în inovare şi R&D, investesc în educaţie, în parteneriate cu IMM-uri şi start-up-uri, vedem implicare, dar scorurile rămân joase pentru că e un număr mic de companii care se implică şi de obicei sunt aceleaşi companii care fac astfel de investiţii. Şi e un număr mare de companii care nu se implică deloc. Ce se poate face este să găsească o metodă ca aceste companii mari să obţină de la companiile mamă, de la sediile centrale, bugete pentru a susţine şi a investi mai mult în România – în educaţie, cercetare, parteneriate cu start-up-uri şi IMM-uri, dar pentru asta managerii trebuie să se «lupte» intern ca să obţină bugete“, a mai spus Daniel Rosner.
Pe de altă parte, ecosistemul de start-up-uri şi companii la început de drum, susţinut de programele de preaccelerare şi accelerare pot contribui şi ele la creşterea României în clasamentul European al Inovaţiei, este de părere Diana Dumitrescu, CEO la InnovX.
Diana Dumitrescu, CEO la InnovX: Având în vedere metodologia European Innovation Scoreboard (EIS) şi Regional Innovation Scoreboard (RIS), care analizează capacitatea de inovare a regiunilor şi ţărilor prin prisma unor indicatori comprehensivi, poziţionarea României pe ultimul loc în clasamentul din 2023 nu este surprinzătoare. Totuşi, prezenta în ţară a unor organizaţii inovative, de la start-up-uri la unicorni tehnologici şi acceleratoare de inovare, îmi oferă o perspectivă optimistă asupra viitorului.
„Având în vedere metodologia European Innovation Scoreboard (EIS) şi Regional Innovation Scoreboard (RIS), care analizează capacitatea de inovare a regiunilor şi ţărilor prin prisma unor indicatori comprehensivi, poziţionarea României pe ultimul loc în clasamentul din 2023 nu este surprinzătoare. Totuşi, prezenţa în ţară a unor organizaţii inovative, de la startup-uri la unicorni tehnologici şi acceleratoare de inovare precum InnovX, îmi oferă o perspectivă optimistă asupra viitorului“, a spus pentru ZF Diana Dumitrescu.
România este un „Inovator Emergent“ cu performanţă de 33,1%din media UE
Puncte forte: creşterea infrastructurii de bandă largă (Broadband); exportul de bunuri tech de nivel mediu şi mare; exportul de servicii tech; cererile de înregistrare a mărcilor comerciale.
Creşteri semnificative începând din 2022: dezvoltarea infrastructurii de bandă largă; companii care oferă formare în domeniul IT&C.
Scăderi semnificative începând din 2022: investiţiile realizate de fondurile de Venture Capital (VC); tehnologiile dezvoltate pentru a proteja şi îmbunătăţi mediul înconjurător; vânzările de produse inovatoare.
Danemarca este „Lider în Inovare“ cu o performanţă de 137,6% din media UE
Puncte forte: publicaţii în parteneriat public-privat; învăţarea pe tot parcursul vieţii; studenţi străini doctoranzi; tehnologii dezvoltate pentru a proteja şi îmbunătăţi mediul înconjurător.
Creşteri semnificative începând din 2022: vânzările de produse inovatoare; învăţarea pe tot parcursul vieţii; cheltuielile pentru inovare în afara zonei de cercetare şi dezvoltare.
Scăderi semnificative începând din 2022: investiţii în zona de inovare per angajat; absolvenţi de doctorat.
Germania este un „Inovator Puternic“ cu o performanţă de 117,8% din media UE
Puncte forte: publicaţii în parteneriat public-privat; absolvenţi de doctorat; angajarea în companii inovatoare; pionieri în inovarea proceselor de business; cheltuielile pentru inovare per angajat.
Creşteri semnificative începând din 2022: companii care oferă formare în domeniul IT&C; creşterea în zona de bandă largă (Broadband); productivitatea resurselor.
Scăderi semnificative începând din 2022: companii care dezvoltă produse inovatoare, IMM-urile inovatoare care colaborează cu alte companii.
Ungaria este un „Inovator Moderat“ cu o performanţă de 70,4% din media UE
Puncte forte: studenţi străini doctoranzi; sprijin guvernamental pentru cercetare şi dezvoltare în business; publicaţiile în parteneriat public-privat; exportul de bunuri tech de nivel mediu şi mare; mobilitatea angajaţilor din domeniul ştiinţei şi tehnologiei între locuri de muncă.
Creşteri semnificative începând din 2022: pionieri în inovarea proceselor de business; învăţarea pe tot parcursul vieţii; angajarea în companii inovatoare.
Scăderi semnificative începând din 2022: tehnologii dezvoltate pentru a proteja şi îmbunătăţi mediul înconjurător; vânzările de produse inovatoare; cererile de brevet internaţionale PCT (Patent Cooperation Treaty).
