♦ Deşi pachetul de analize de bază include partea de prevenţie, prea puţini pacienţi ajung la medic pentru analize de rutină ♦ Accesul la servicii medicale a crescut semnificativ în ultimii ani în România.
Spitalele mari de stat sunt sufocate de pacienţi care nu se îngrijesc de starea lor de sănătate la timp, prevenţia lipsind în practică din cabinetele medicale. O soluţie pentru a crea obiceiul de prevenţie poate fi şi o măsură de constrângere, pe modelul altor state din Europa. Aceasta a fost concluzia specialiştilor din domeniul sănătăţii, medici-antreprenori, manageri, bancheri, prezenţi la conferinţa „ZF/BT Health. Sănătatea în prim-plan“ organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania la Iaşi.
Este a treia ediţie a conferinţei care adună cei mai importanţi reprezentanţi ai zonei private, dar şi publice din sectorul medical din Iaşi, primele două evenimente fiind organizate la Cluj-Napoca şi Bucureşti.
„Este nevoie să trecem la medicina care face prevenţie. Şi perspectiva CNAS s-a schimbat în ultimii ani, a introdus analize, controale, care pot descoperi de exemplul cancerul. Trebuie să investim mai mult în prevenţie, să aducem mai multe persoane la controale. Şi aşa nu ajungem la accident vascular la 30 de ani, la infarct la 40 de ani. Nu ştiu dacă coerciţia e bună, dar ea dă rezultate. Medicul de familie trebuie să convingă oamenii să se ducă la controale periodice. Educaţia medicală trebuie să înceapă în şcoală“, a spus prof. univ. dr. Danisia Haba, proprietar şi manager, clinica Med Imagis din Iaşi, specializată în servicii de imagistică.
Şi Radu Ţibichi, director general la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi a adus în discuţie problemele care apar din cauza lipsei de prevenţie, precizând că statisticile arată că, deşi pachetul de analize a fost extins şi mai multe servicii au putut fi decontate, interesul pacienţilor nu a crescut în acelaşi ritm. O parte din soluţie se regăseşte însă şi la medici, crede el.
„Timpul pentru activitatea de prevenţie rămâne pentru mulţi medici undeva suspendat. Nici medicii nu şi-au creat baze de date, cu domiciliul, telefonul pacienţilor, să transmită mesaje, să îi aducă la cabinet. Nu cred că ar strica o coerciţie, în sensul în care să se prezintă o mică sancţiune la început. Inclusiv în statele vestice, cu sisteme puternice de sănătate, dacă nu ai făcut analizele, primele reţete pe care le accesezi în caz de boală acută sau cronicizată, le plăteşti integral, şi apoi intri pe asigurare. Avem mijloace de control, ceea ce înseamnă că putem şi introducem şi mijloace de coerciţie pentru a aduce pacienţii la medici“, a spus Radu Ţibichi, preşedintele Casei Judeţene de Sănătate Iaşi.
Iar soluţia pentru realizarea prevenţiei poate veni şi prin susţinerea medicilor să cheme oamenii în cabinete.
„În mod normal, piramida medicală ar trebui să fie: medic de familie, medic specialist, spital. Doar urgenţele să ajungă la camera de gardă. Un medic de familie care se duce la ţară ar trebui stimulat cu un spor de zonă, un alt spor dacă face şi prevenţie“, a spus şi Andrei Reurean-Pintilei, directorul Clinicii Consultmed din Iaşi
Totuşi, crearea unui sistem real şi funcţional de prevenţie trebuie să vină ca o politică publică de sănătate care să fie legată şi de componenta economică, de investiţie care să creeze acest sistem.
„Sistemul actual de sănătate din România este mai bun decât se vorbeşte. Am observat din experienţă că serviciile urmează banul. Dacă s-a hotărât la nivel central în ţara noastră să plătim mai mult sau nelimitat serviciile de ambulator, s-au dezvoltat acestea, mai ales în sistemul privat de sănătate“, a spus prof. Univ. Dr. Grigore Tinica, manager al Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu“ Iaşi.
Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania
► Cred că medicina românească şi medicina privată au făcut un mare pas înainte în ultimii 20 de ani. Sistemul medical privat ajută şi sistemul public de sănătate.
► Discutăm mult de resurse în sistemul medical. Chiar dacă ele sunt consistente, tot nu ajung fără prioritizări. Trebuie să vedem cum putem folosi resursele ca să aibă impactul cel mai mare asupra pacienţilor. Tensiunile din sistem vin din folosirea resurselor.
► Noi credităm toate domeniile, toate sectoarele economice. Când vine vorba de sectorul medical, tonul discuţiilor în Banca Transilvania se schimbă. Mai rar vedem acest lucru, dar şi în comitetele de credite apar emoţiile. Nu putem fi indiferenţi pentru că toţi suntem şi pacienţi.
► Disponibilitatea noastră este inclusiv pentru spitalele de stat, de a găsit soluţii de finanţare. Credem că este un potenţial de a merge în simbioză, privat şi public. Suntem o parte din toată structura care se construieşte.
Lucia Sîrb, director, Divizia pentru medici,Banca Transilvania
► Noi avem un rol mult mai mare şi ne dorim să putem ajuta, nu considerăm că suntem doar o simplă bancă care să finanţeze. Credem că am luat o decizie bună să mergem pe partea de educaţie antreprenorială.
► Noi ne-am focusat activitatea nu doar pe finanţarea cabinetelor, ci pe tot ce înseamnă ecosistemul necesar, pe pacient.
► Pentru ca pacientul să aibă acces la un serviciu de calitate, are nevoie de bani. Şi nu întotdeauna eşti pregătit pentru problemele care te lovesc. Noi ne-am dus şi în această zonă de a oferi posibilităţi de finanţare.
► Medicină performantă, aşa cum dorim să facem, nu se poate fără echipamente performante, care, alături de tehnologii avansate, sunt destul de scumpe. Considerăm în continuare că trebuie să ajutăm medicii.
Ovidiu Săcuiu, manager, Clinica MedAnima
► Nu există nicio clinică din Anglia care să aibă inovaţia pe care o avem noi la Iaşi. Prefer să lucrez aici, pe un venit bun şi să fiu alături de familie. Dar avem probleme de altă natură. Nu putem aduce un psihiatru pediatric pentru că nu există formare locală. Am încercat şi la Bucureşti. Nu am găsit.
► Cred că numărul cazurilor psihiatrice raportate a crescut şi pentru că tot mai mulţi oameni ajung la tratament, convinşi de familie. Reducerea stigmatizării a ajutat oamenii să vină la medic. De aceea avem o incidenţă crescută.
► Pentru anul acesta preconizăm o cifră de afaceri de 1 mil. euro. Am renovat un spaţiu în Iaşi cu o investiţie de 400.000 euro.
Am deschis în Timişoara un spaţiu şi deja, după şapte luni, trebuie să ne mutăm înt-un spaţiu mult mai mare. Vrem să ne extindem în Cluj şi în Bucureşti.
Radu Ţibichi, director general, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi
► Există în continuare o serie de probleme, cum ar fi lipsa educaţiei preventive, neprezentarea la medic. Poate nici medicii primari nu s-au ocupat de ajuns de partea de prevenţie.
► Nu cred că ar strica o coerciţie, în sensul în care să fie o mică sancţiune la început pentru a veni la medic.
► Cred că putem să accesăm foarte multe lucruri din sistemele europene, ca model. Ar trebui să revenim la o structură serioasă după un model clasic, cu un anumit specific pentru ceea ce înseamnă medicina românească.
► Accesul la servicii medicale în România este bun faţă de multe ţări dezvoltate şi multe ţări cu bugete de 8-10 ori mai mari decât al nostru, ceea ce nu este un lucru simplu.
► Avem 35% contributori, 65% persoane care nu plătesc şi sunt asiguraţi şi cei neasiguraţi.
Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, rector, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi
► Avem un număr de aproape 10.000 de studenţi, atât români cât şi internaţionali.
► Tinerii din ziua de azi vor o specialitate care le poate aduce mai mult o recunoaştere, atât ca profesie, dar şi materială. Studenţii sunt mai puţin interesaţi de specialităţile precum chirurgie, generală, oncologică, plastică.
► Posibilităţile de informare pe care le au tinerii acum sunt mult mai mari decât aveam noi, au o deschidere mai mare, posibilitatea să cunoască şi alte servicii, acces la Erasmus.
► Este îngrijorătoare lipsa de interes pentru anumite specializări, pentru că ne întrebăm cine va ajunge să ne opereze.
► Nu poţi să nu ai spitale în teritoriu care să asigure urgenţele. La ora actuală suntem în situaţia în care spitalele din Iaşi sunt supraîncărcate cu bolnavi din toată Moldova.
Dr. Gabriel Mazilu, Clinica Esthema Iaşi
► Dacă nu vom asigura protocoale la nivelul spitalelor de stat, pe care spitalele private să le preia, atât pentru pacienţi, doctori, şi personalul auxiliar, nu vom putea avansa şi crea acel sistem frumos la care visăm.
► Clinicile ar trebui să facă protocoale de a apăra doctorii, pentru că pacienţii nu înţeleg că în urma unui act medical pot interveni complicaţii sau necesitatea unui act medical ulterior şi dau în judecată.
► Până să ajungă un pacient la un medic specialist să îşi trateze o problemă care nu îi pune viaţa în pericol, trebuie să ajungă la medicul de familie, să aibă asigurare.
► Piaţa în ultimii 8 ani a fost în creştere, cu 20-25% pentru chirurgie estetică, în special datorită acestui trend de social media, Instagram.
► Până la finalul ttrimestrului 1 din 2024 vreau să finalizez noua locaţie a clinicii, mult mai mare. Investiţia ajunge la 1 mil. euro, tot în Iaşi.
Prof. Univ. Dr. Dan Timofte, manager, Spitalul Judeţean „Sf. Spiridon“ Iaşi
► Înainte de 2020, pacientul se ducea la spital pentru orice problemă. Pandemia a avut o consecinţă, a schimbat piramida medicală, atunci când spitalele nu au mai primit decât urgenţe. Populaţia s-a obişnuit şi acum ne-a scăzut numărul de spitalizări pe zi.
► Trebuie să tratăm ce putem în ambulatoriu. Sistemul de sănătate trebuie adaptat la nevoile româneşti.
► Fiecare spital negociază ce tarife are la spitalizare. Este o problemă la nivel naţional.
► S-a incercat obtinerea de finantare pentru zilele în plus. Avem proceduri pentru toate situaţiile medicale, protocoale implementate. Un alt dezavantaj pentru spital este că avem pacienţi din toate judeţele Moldovei. Avem 5% cazuri de nosocomiale în spital, pe an.
Andrei Reurean-Pintilei, director, Clinica Consultmed Iaşi
► În mod normal, piramida medicală ar trebui să fie: medic de familie, medic specialist, spital. Doar urgenţele ar trebui să ajungă la camera de gardă.
► Un medic de familie care se duce la ţară ar trebui stimulat cu un spor de zonă, un alt spor dacă face şi prevenţie. În plus, este nevoie de predictibilitate din partea legislaţiei.
► Se vede o creştere a ponderii persoanelor cu diabet, avem cazuri şi la copii şi adolescenţi. Diabetul are cauze genetice dar şi legate de alimentaţie şi stres. Am văzut cazuri de copii care fac diabet la 1 an după examenul de admitere la şcoală.
► Pentru o viaţă sănătoasă este nevoie de echilibru, de sport, alimentaţie, educaţie.
Dr. Mihaela Dobrovăţ, proprietar şi manager, clinica Equilibrium Iaşi
► În Vest, spitalele de psihiatrie s-au închis. Acestea au fost recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceste afecţiuni se tratează local, în centre de zi, prin integrarea pacientului în zona de muncă.
► Psihiatria este o zonă delicată. Diagnosticul duce de multe ori la pierderea jobului. Asta este o nouă povară pentru pacient. La Iaşi, încă avem Spitalul Socola, dar au apărut şi centre mai mici. În rest nu s-a schimbat nimic, deşi avem legislaţia necesară.
► Una dintre marile probleme din sănătate este comunicarea. Comunicăm puţin unii cu alţii. Cele mai recente studii spun că suportul social şi comunicarea sunt de bază pentru calitatea vieţii. De multe ori, pacienţii cu atacuri de panică se duc la camera de gardă şi primesc tot felul de analize suplimentare. Ei ar trebui văzuţi de un psiholog.
► Anul 2023 îl încheiem în jur de 1,2 mil. euro. Avem ca obiective deschiderea unui nou punct de lucru în care să diversificăm specialităţile din ambulatoriu şi vrem să deschidem o secţie de spitalizare de zi.
Alexandru Baciu, proprietar, Clinica Alchimeia
► Avem 50 de colegi în clinică. Ultimul venit este un medic român din Canada, care s-a relocat aici pentru că a ajuns la concluzia că nivelul de trai este mai bun decât avea acolo. Motivaţia financiară a contat mult în decizie, pe lângă familie. Salariile sunt relativ la fel, dar costurile mult mai mici aici.
► Noi am devenit o populaţie sedentară, faţă de generaţiile trecute. Stresul crescut se poate diminua prin exerciţiu fizic. Tehnologizarea este şi ea un factor important în creşterea incidenţei problemelor de sănătate.
► Anul acesta a fost unul de tranziţie, ne-am mutat într-un spaţiu mai mare. Anul acesta o să ajungem la 1,2 mil. euro. Ca plan de viitor, vrem să deschidem şi în Cluj, Bucureşti, Timişoara, ne extindem.
Prof. Univ. Dr. Danisia Haba, proprietar şi manager, clinica Med Imagis Iaşi
► Este nevoie să trecem la medicina care face preventie. Dacă făceam din timp un triaj al femeilor care ar putea face cancer de sân, cum e în Suedia, nu aveam azi atâtea cazuri.
► Trebuie să investim mai mult în prevenţie, să aducem mai multe persoane la controale, aşa cum facem cu maşina personală. Şi astfel nu ajungem la accident vascular la 30 de ani, la infarct la 40 de ani.
► Coerciţia de a veni la medic poate da rezultate. Medicul de familie trebuie să convingă oamenii să se ducă la controale periodice. Educaţia medicală trebuie să înceapă în şcoală. Medicul de familie, învăţătorul, preotul erau nişte modele în sat. Noi am pierdut asta.
► Vrem să aducem cât mai mulţi oameni care să beneficieze de programe de prevenţie. Cu cât educăm mai mulţi tineri pentru prevenţie, vom reuşi să avem o generaţie sănătoasă.
Prof. Univ. Dr. Grigore Tinică, manager, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu“ Iaşi
► Sistemul actual de sănătate din România este mai bun decât se vorbeşte. Am observat din experienţă că serviciile urmează banul. Dacă s-a hotărât la nivel central în ţara noastră să plătim mai mult sau nelimitat serviciile de ambulator, s-au dezvoltat acestea, mai ales în sistemul privat.
► Propunerea este ca CNAS şi Ministerul Sănătăţii, alături de guvern, să asigure tratamentele de înaltă performanţă la cel mai înalt nivel. Trebuie să luăm de unde se duc banii şi nu avem performanţă.
► În 2013, peste 100 de milioane de euro a plătit CNAS pentru tratamente ale bolilor cardiovasculare în străintate.
► E nevoie mare de investiţii, în special în zona cardiovasculară, unde cererea este extrem de mare. O entitate privată îşi poate permite să îşi proiecteze pe trei-cinci ani o achiziţie de echipamente în leasing, dar spitalele de stat nu pot.
Marinel Talpeş, manager, Spital Providenţa Iaşi
► În ultimii ani am făcut în jur de 3.600 interviuri de angajare, din care au rămas 150-200 de persoane. E foarte multă muncă pentru a găsi oamenii potriviţi, cu care să construieşti o echipă, un sistem.
► Sunt lucruri care fac diferenţa şi ajung foarte rapid să se vadă în atitudinea pacientului. Dacă medicii şi asistenţii au compasiune, atunci toate lucrurile evoluează într-un sens pozitiv.
► Aici ne lipseşte ceva în educaţie, nu din punct de vedere profesional, ci în comunicare, în compasiune, în atenţie. La noi, 95% din medici au fost luaţi din rezidenţiat.
► De multe ori se caută lucrurile care nu funcţionează. Dar avem un sistem care funcţionează şi care în ultimii ani a reuşit să aducă tipul de servicii adaptate, mai bine finanţate, care să acopere o paletă cât mai largă.
► Cifra de afaceri e de circa 5 mil. euro pentru 2023. Suntem nevoiţi să fim eficienţi, să realizăm şi planurile de dezvoltare. Vrem să multiplicăm spaţiile medicale, să construim o nouă clădire, acum refacem faţada.
Prof. Univ. Dr. Vasile Drug, vicepreşedinte, Colegiul Medicilor Iaşi
► Medicul de familie este foarte interesat să se implice în prevenţie, să participe la screening. În piramida de abordare a pacientului el este foarte important.
► Sunt medici care au plecat, medicamente pe care nu le găsim, aceasta este realitatea. Ar trebui de-a lungul timpului gândit un sistem românesc de sănătate, pornit de la situaţia pe care o avem, şi să încercăm să îl îmbunătăţim.
► Sunt negocieri între Casa de Asigurări şi toate elementele sistemului care participă pentru a face un contract cadru. Negocierea adevărată nu prea există, contractele se impun.
► La Colegiul Medicilor investim în educaţie, organizăm cursuri gratuite pentru toţi membrii Colegiului Medicilor. Poate un curs pe educaţie antreprenorială nu ar fi rău.
