♦ Companiile vor putea să acceseze mai uşor finanţări în momentul în care sustenabilitatea şi strategiile ESG sunt integrate ♦ Orice strategie de sustenabilitate trebuie să fie în linie cu businessul.
Tranziţia către principiile de mediu, sociale şi de guvernaţă (ESG) vine cu un cost la nivelul companiilor, dar reprezintă o investiţie pe termen lung care ulterior se recuperează şi se descarcă în business, este una dintre concluziile conferinţei ZF ESG IS BUSINESS: Ce câştigi şi ce rişti în afaceri dacă nu treci azi la un model de business aliniat principiilor ESG.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Sphera Group, ING, Vodafone şi Teleferic.
„ESG-ul costă iniţial, dar ulterior investiţia se recuperează. Multe companii nu înţeleg lucrul acesta. Dacă gândeşti pe termen lung, în mod sigur este mai rentabil. În plus, trebuie să iei în calcul şi cum va arăta lumea peste 4-5 ani. Dacă nu faci aceste investiţii s-ar putea să te blochezi mai târziu, pentru că nu vei avea putere financiară să schimbi totul atunci când vor exista reglementări. Noi am investit până acum în jur de 3-4 mil. euro în procesul ESG, dar în spate există şi o rentabilitate a investiţiei foarte bună“, a spus Alexandru Grancea, directorul general al companiei Omnia Plast.
Importanţa tranziţiei către ESG şi a unei strategii care să susţină acest lucru în acord cu businessul desfăşurat a fost punctată şi de Costică Misaca, director ESG în cadrul Sphera Franchise Group, care administrează restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România.
„Orice strategie de sustenabilitate trebuie să fie în linie cu businessul, astfel încât să aducă plus valoare acestuia. Clienţii îşi doresc ca toate companiile să fie relevante din punct de vedere al sustenabilităţii şi să fie active în această direcţie“, a spus Costică Misaca.
Din perspectiva companiilor listate la Bursă sau a celor care vor să se finanţeze de pe piaţa de capital, cele care nu adoptă o strategie legată de sustenabilitate riscă să atragă foarte multe comentarii negative, este de părere Remus Dănila, head of business development and investor relations Bursa de Valori Bucureşti.
„Există un risc real ca anumite categorii de investitori să nu se uite la tine, să te ignore. Există şi un risc reputaţional pentru că toate companiile listate tind să aibă o vizibilitate mai mare, iar o companie care neglijează sustenabilitatea riscă să atragă foarte multe comentarii negative. Pe termen lung, neglijarea ESG poate avea un impact semnificativ în sensul scăderii businessului“.
Concluzia că neglijarea ESG poate avea un impact semnificativ în sensul scăderii businessului, dar şi al ratării oportunităţilor a fost susţinută şi de Irina Burcea, ESG research director în cadrul Sustainalytics.
„Piaţa este în continuă schimbare. Vedem că această schimbare vine din partea clienţilor, dar şi din partea UE. Evoluţia este din ce în ce mai rapidă, mai ales în ultimii ani. Dacă nu ne adaptăm, pierdem oportunităţi importante. Companiile vor putea mult mai uşor să acceseze finanţări în momentul în care sustenabilitatea şi strategiile ESG sunt integrate“.
Şi companiile mici, care fac parte dintr-un lanţ valoric, vor fi prinse la rândul lor în tranziţia către sustenabilitate. „În momentul în care eşti deja furnizor pentru o companie mai mare, aceasta va trebui să raporteze date legate de lanţul valoric. Este foarte sănătos, indiferent de mărimea companiei, să înceapă acest exerciţiu de raportare, atâta vreme cât se poate face într-un mod relaxat, voluntar“, a subliniat Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate în cadrul companiei Autonom.
Informarea şi educaţia rămân piloni strategici în procesul de tranziţie către ESG este o altă concluzie a conferinţei ZF ESG IS BUSINESS.
„Mergem pe conceptul de încredere şi transparenţă. Ajutăm partenerii să îşi dezvolte businessurile în acest trend şi încercăm să informăm şi să sensibilizăm consumatorii. Informarea şi educaţia rămân piloni strategici în ecuaţia ESG“, a spus Iuliana Mihăilescu, ESG & reporting jr. manager în cadrul Auchan Romania.
Nicolae Trofin, chief sales business partnerships la Flip.ro
► Componenta principală a ESG pe care noi o adresăm este E (environmental). Însă, mi-am dat seama că este şi cea de S (social). Punem un liant între consumatori şi suntem legătura între un consumator care vinde şi unul care cumpără.
► Văd că din ce în ce mai multe companii se alătură celor peste 300.000 de clienţi pe care îi avem în momentul de faţă. E important că vedem asta şi în zona de companii pentru că discutăm de ESG şi de nişte principii care sunt obligatorii pentru companiile cu peste 500 de salariaţi, care trebuie să aibă şi nişte rapoarte de sustenabilitate.
► Trebuie să ne uităm la ESG şi din perspectiva unei economii circulare, care generează locuri de muncă şi contribuie la creşterea PIB-ului – la nivelul UE, până în 2030, 0,5% din PIB o să provină din economia circulară şi 700.000 de locuri de muncă vor fi create în economia circulară.
► Atunci când eşti o companie mare şi vrei să implementezi ESG, e clar că partea de telecomunicaţii este în top 3 lucruri pe care trebuie să le asiguri. Dacă nu faci asta, rişti să pierzi oportunităţi.
Remus Dănilă, head of business development and investor relations BVB
► Ne aflăm într-o perioadă de tranziţie pe mai multe planuri. Pe de-o parte, vorbim de o tranziţie de la un mediu antreprenorial spre un mediu dominat de reglementări şi de o implicare tot mai mare a autorităţilor.
► La nivelul pieţelor de capital, e o perioadă complicată din perspectiva reglementărilor şi a tendinţelor globale, întrucât vedem şi o oarecare corecţie a trendului dat de investiţiile sustenabile.
► O tendinţă pe care o vedem în rândul investitorilor este cea legată de physical risk assessment, care se referă la riscurile reale pe care le are o companie prin activitatea sa dintr-o anumită zonă geografică - zone predispuse la secetă, inundaţie, cutremure sau diverse accidente.
► O companie care neglijează sustenabilitatea riscă să atragă foarte multe comentarii negative. Pe termen lung, neglijarea ESG poate avea un impact semnificativ în sensul scăderii businessului.
Cosmin Vacariu, proprietar, fabrica Evopack
► Principalul mod prin care încercăm să fim mai sustenabili este să învăţăm consumatorul să fie mai sustenabil. Din păcate, în momentul de faţă, reticenţa în piaţa este una destul de considerabilă.
► Scopul nostru este astăzi să producem doar ambalaje biodegradabile, dar din păcate doar undeva la 80% din cota noastră de piaţă este dată de acestea, întrucât avem şi o componentă de 20% de ambalaje din plastic reciclat.
► În momentul de faţă, cererea de ambalaje biodegradabile este mai mare la export decât în România. Însă, avem în continuare cerere pentru tacâmurile de plastic şi din Italia, Austria sau Germania. Am investit 2,4 mil. euro într-o linie de producţie de ambalaje bio şi capacitatea maximă de producţie este de 24 mil. unităţi pe lună, iar la export trimitem circa 25%.
► Legislaţia este mult prea permisivă. S-au găsit anumite breşe prin care ea să nu fie respectată. Sperăm că în viitor vor exista şi controale din partea statului cu privire la ambalajele şi tacâmurile utilizate în HoReCa şi în FMCG.
Irina Burcea, ESG Research Director, Sustainalytics
► Sunt aproximativ 15.000 de companii din întreaga lume pe care Sustainalytics le analizează pentru a vedea care sunt riscurile acestora de a-şi diminua valoarea din punct de vedere al elementelor ESG. Piaţa din România este o piaţă mică, un univers limitat, din care noi analizăm circa 70 de companii, majoritatea listate la Bursă.
► Din acest univers de 15.000 de companii, 60% au un risc scăzut sau mediu. În România, procentul companiilor este mult mai mic, ceea ce arată că încă sunt paşi importanţi de făcut pentru a lucra cu riscurile din această zonă, pentru a veni cu strategii, programe, politici şi ţinte clare.
► Piaţa din România are de dat un examen în anii care vin, astfel încât să treacă de la un mediu care nu a fost reglementat din perspectiva raportării pe sustenabilitate, la unul cu reguli stricte şi rapoarte clare pe teme bine definite şi cu indicatori bine definiţi.
► Se fac paşi mult mai rapizi acolo unde companiile au o guvernanţă bine aşezată pe zona de ESG, acolo unde există consilii şi comitete în zona de ESG şi unde se formează echipe de sustenabilitate. Şi G are un rol important, nu doar E şi S.
Costică Misaca, director ESG în cadrul Sphera Franchise Group
► Trebuie să facem diferenţa dintre ce înseamnă sustenabilitate şi conceptul ESG. Dacă vorbim doar de sustenabilitate, foarte multe companii pot face lucruri în domeniul responsabilităţii sociale, însă ESG înseamnă mai mult, la fel şi conformarea cu legislaţia. Înseamnă transparenţă, politici.
► Pe partea de mediu, nu foarte multe companii calculează corect şi transparent amprenta de carbon. Se fac paşi, dar pentru a te conforma la ESG trebuie făcut mai mult de atât.
► Am început să ne calculăm amprenta de carbon încă din 2018, iar anul trecut am înregistrat o creştere pe consumul de energie electrică de doar 0,53%, în condiţiile în care la nivelul grupului am deschis în plus şapte restaurante.
► Ar trebui să existe nişte stimulente din partea statului pentru companiile care fac sustenabilitate şi fac paşi mari în acest domeniu. Odată cu riscurile vin şi oportunităţi.
► Fiecare companie trebuie să-şi facă o analiză concretă.
Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate la Autonom
► Pe zona de mediu, când am făcut strategia, ne-am dat seama că aveam un impact pe care îl puteam cuantifica. Flota noastră înseamna emisii şi atunci a trebuit să ne asumăm obiective puternice şi ambiţioase pe zona de emisii. Asta a înseamnat o ajustare a modelului de business.
► Ponderea maşinilor electrice este de 3% în totalul flotei, iar împreună cu hibrid ajungem la 13%. Obiectivele noastre sunt aliniate la cele de la nivelul european.
► Este foarte sănătos, indiferent de mărimea companiei, să înceapă un exerciţiu de raportare atâta vreme cât poate să o facă într-un mod relaxat, voluntar.
► La nivel de reglementare nu există presiunea de a cere companiilor din lanţ să se conformeze la ESG pentru a putea semna contracte. Dar putem să vorbim de o necesitate.
► La nivel de transparenţă se vede clar o nevoie crescută.
Iuliana Mihăilescu, ESG & reporting jr. manager la Auchan Romania
► Odată cu tranziţia către sustenabilitate şi acum către ESG, modelul de business s-a reorganizat. Avem multe proiecte în desfăşurare pe cei trei piloni ESG. Adresăm foarte multe proiecte în zona de economie circulară, pe partea de mediu şi de gestionare deşeuri.
► Lucrăm foarte intens la implementarea Sistemului Garanţie-Returnare. Anul trecut am adresat obiective de reducere a amprenetei de carbon la nivel de grup, dar structurat şi pe România. Lucrăm la decarbonizarea amprentei, la tot ce înseamnă decarbonizarea logistică şi zona de magazine.
► În 2022, am reuşit o reducere de 7% a emisiilor pe toate cele trei scope (1,2 şi 3) şi mergem în continuare pe scăderea emisiilor în următorii ani.
► Informarea şi educarea rămân piloni strategici în ecuaţia ESG.
Alexandru Grancea, director general fabricile Omnia Plast
► Ne raportăm în mod egal la toate cele trei componente, dar cei doi piloni la care încercăm să lucrăm cel mai mult sunt E şi S. Pe partea de environmental (E) lucrăm în zona de reciclare şi pe partea de social (S) am încercat să ajutăm comunităţile locale.
► Am cumpărat utilaje de reciclare şi am început să reciclăm absolut tot. Tot ce iese rebut este reciclat în timp real. Am trecut pe utilaje de injecţie full electrice, care nu mai au deloc componente de ulei. Din cei aproape 1.000 de angajaţi pe care îi avem, toţi sunt români, preponderent din mediul rural.
► Eticheta ESG ar trebui să fie solicitată chiar de consumatorul final care impune brandului nevoia de a fi green şi mai departe brandul impune producătorului.
► ESG-ul costă iniţial, dar ulterior se recuperează. Lucrul acesta nu îl înţelege foarte multă lume.
► Dacă gândeşti pe termen lung, în mod sigur este mai rentabil. În plus, trebuie să iei în calcul şi cum va arăta lumea peste 4-5 ani. Dacă tu nu faci aceste investiţii s-ar putea să te blochezi pentru că nu vei avea putere financiare să schimbi totul atunci când va fi o reglementare.
Constantin Bratu, preşedinte, CIPRA - Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză
► România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte bunăstarea. În plus, doar 1 din 4 tineri din Generaţia Z este dispus să facă ceva în acest sens.
► Sistemul Garanţie-Returnare este cel mai mare proiect de sustenabilitate din România după ‘89. Din analizele noastre, 40 % dintre români declară că ar face acţiuni în acest sistem, dar când ne uităm la procente, vedem că cele mai mari vin de la persoanele de la 40-50 de ani în sus.
► Primul element care stă în neadoptarea de măsuri de sustenabilitate din studiu este neîncrederea că acel produs este 100% din material reciclat, chiar dacă scrie pe etichetă că acel produs este 100% românesc. Pe locul doi este reticenţa la schimbare.
► Cred că ar trebui testată diponibilitatea consumatorului - cât timp este dispus să stea la coadă la un centru de colectare a ambalajelor. Aşa vedem care este disponibilitatea.
