♦l „Este nevoie de finanţare în regiune, deci lipsa de cerere înseamnă că în zona de ghiduri este ceva în neregulă şi că trebuie să schimbăm” ♦ „ Am participat la elaborarea ghidurilor la partea de întrebări şi clarificări, propuneri de modificări. Unele dintre propuneri s-au concretizat” ♦„Există o neîncredere faţă de finanţatori, dar există un nivel ridicat de neîncredere şi de suspiciune şi în zona de consultanţă” ♦ „Antreprenorilor le este teamă să aplice pentru fonduri europene, le este frică de monitorizarea de cinci ani care urmează. Sunt şi multe suspiciuni.”
Antreprenorii trebuie să se implice în elaborarea ghidurilor, nu trebuie să stea deoparte, ci să scrie situaţiile reale cu care se confruntă pentru ca autorităţile care gestionează programele de fonduri europene să poată modifica la timp ghidurile de proiecte, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF/ROREG – Bucureşti: „De la idee la business inteligent, cu finanţări europene.”
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Asociaţia Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ROREG) şi BCR.
„Este nevoie de finanţare în regiune, deci lipsa de cerere înseamnă că în zona de ghiduri este ceva în neregulă şi că trebuie să schimbăm. (...) Nu avem cum să ajungem la fiecare cetăţean, de aceea ne bazăm pe reţeaua noastră de multiplicare, o parte din informaţie ajunge la cetăţean prin intermediul partenerilor noştri din primării”, a punctat Dan Nicula, director general al ADR Bucureşti-Ilfov.
Cristina Iţcuş, manager de proiect, Hermix şi managing partner al companiei de consultanţă CBS Customs Business Solutions, este unul dintre antreprenorii care au participat la elaborarea unui ghid al unui astfel de program de fonduri europene.
„Am participat la elaborarea ghidurilor la partea de întrebări şi clarificări, propuneri de modificări ale ghidului prin intermediul Organizaţiei Femeilor de Afaceri din cadrul UGIR. Unele dintre propuneri s-au concretizat”, a spus ea în cadrul conferinţei.
Dragoş Jaliu, manager de proiect al platformei fonduri-structurale.ro, a subliniat că un alt aspect care trebuie luat în considerare este că există un nivel de neîncredere faţă de finanţatori, cât şi faţă de consultanţii în accesarea de fonduri europene.
„Informaţia este diversă, este copleşitoare, nu este predictibilă şi trebuie să aloci destul de multe ore pentru a identifica oportunităţile de finanţare şi pentru a fi la curent. Există o neîncredere faţă de finanţatori, dar există un nivel ridicat de neîncredere şi de suspiciune şi în zona de consultanţă”, a detaliat el.
Emil Munteanu, cofondator al businessurilor Atra Doftana şi Power Net Consulting, este şi el de părere că există un nivel de suspiciune în rândul antreprenorilor în ceea ce priveşte partea de accesare de fonduri europene.
„Sunt implicat activ în comunitatea din Valea Doftanei, astfel că tot vorbesc despre atragerea de fonduri europene. La nivel de autoritate locală, poate că situaţia stă mai bine, însă la nivel de antreprenor nu este la fel. Antreprenorilor le este teamă să aplice pentru fonduri europene, le este frică de monitorizarea de cinci ani care urmează. Sunt şi multe suspiciuni”, a spus el în cadrul conferinţei ZF.
Sorin Maxim, preşedintele Asociaţiei ROREG şi director general al ADR Vest, a punctat că este nevoie de o serie de politici publice pentru a investi fondurile europene.
„Cred că rolul nostru este să investim aceste fonduri europene, nu să le cheltuim. Cred că este important să facem această diferenţă de nuanţă. A investi nişte bani are în spate un pachet de politici publice care ar trebui să vină din urmă cu nişte pârghii care să susţină dezvoltarea”, a explicat Maxim.
Oana Bâra, coordonator de programe de finanţare în cadrul BCR, a vorbit despre fondurile europene care vor fi disponibile pentru companiile şi instituţiile publice din România.
„Probabil toată lumea a auzit despre cele 100 mld. euro dintre care o parte mică a venit deja în ţară, iar cea mai mare parte a lor urmează să intre. Aceste 100 mld. euro sunt formate din banii din PNRR, 29,2 mld. euro, din Politica de Coeziune, unde avem aproximativ 46 mld. euro, din programul InvestEU, de Politica Agricolă Comună – 21 mld. euro, unde sunt incluse atât subvenţiile APIA, cât şi o serie de granturi pentru dezvoltarea rurală, de Fondul de Modernizare, a cărei valoare depăşeşte acum 15 mld. euro, care va finanţa preponderent proiecte verzi, de granturile de la bugetul de stat şi discutăm şi despre o serie de scheme de garantare finanţate de la bugetul de stat”, a detaliat ea.
Sorin Maxim, preşedinte, Asociaţia ROREG şi director general, ADR Vest
► Cred că rolul nostru este să investim aceste fonduri europene, ci nu să le cheltuim. Cred că este important să facem această diferenţă de nuanţă.
► Suntem azi în momentul în care o treime din banii pe care îi avem alocaţi s-a pierdut. Dacă luăm în calcul inflaţia, vom vedea că este o medie de 10,7%, la un curs euro care nu s-a mişcat din 2020, practic la o valoare reală netă aceşti bani şi-au pierdut o treime din valoarea lor de a investi. Suntem şi cu o treime din timp risipită.
► Închidem ciclul financiar 2014 – 2020, iar premisele noului ciclu financiar sunt altele: programele s-au descentralizat în mod consistent la nivelul regiunilor, cel puţin cele din politica de coeziune. Din păcate, a apărut o ordonanţă care a mai centralizat din acest demers, cu care va trebui să ne obişnuim. Cred că s-a făcut o eroare acolo, când s-a revenit la un sistem centralizat şi vom vedea rezultatele mai târziu.
► Eu cred că această regionalizare a programelor a oferit o şansă mare şi regiunii Bucureşti – Ilfov de a-şi întregi suma pe care o are alocată.
► Politica de coeziune, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, vine cu sume consistente pe zona de investiţii în IMM-uri. Pe lângă acestea, vor mai fi acele resurse şi mai consistente în cele şase judeţe care ţin de componenta de Fond de Tranziţie Justă.
► În următoarele şase luni, discutăm de o sumă de 3,25 mld. de euro care vor fi lansate. Circa 1,5 mld. euro vor fi în zona de cercetare – dezvoltare – inovare, 1,28 mld. euro vor merge în zona de IMM-uri, iar 1,15 mld. euro în zona de digitalizare, inclusiv în zona publică, deci practic discutăm de aproape 3,25 mld. euro care vor fi lansate în perioada următoare.
► Este foarte important să menţionăm resursa umană. În toate componentele discutăm despre calitatea oamenilor care pot fi implicaţi în aceste proiecte, aici este nevoie de un pachet de politici publice care să susţină acest lucru.
Oana Bâra, coordonator programe de finanţare, BCR
► Probabil toată lumea a auzit despre cele 100 mld. euro dintre care o parte mică a venit deja în ţară, iar cea mai mare parte a lor urmează să intre. Aceste 100 mld. euro sunt formate din banii din PNRR, 29,2 mld. euro, din Politica de Coeziune, unde avem aproximativ 46 mld. euro, din programul InvestEU, de Politica Agricolă Comună – 21 mld. euro, unde sunt incluse atât subvenţiile APIA, cât şi o serie de granturi pentru dezvoltarea rurală, de Fondul de Modernizare, a cărei valoare depăşeşte acum 15 mld. euro, care va finanţa preponderent proiecte verzi, de granturile de la bugetul de stat şi discutăm şi despre o serie de scheme de garantare finanţate de la bugetul de stat.
► Fondurile din Politica de Coeziune 2021 – 2027 vor trebui investite până la finalul anului 2029. Avem o serie de programe naţionale, cel mai important ca valoare este cel pentru transport, unde vorbim despre 10 mld. euro, avem şi Programul de Dezvoltare Durabilă, unde discutăm despre finanţări de peste 5 mld. euro, Programul de Educaţie şi Ocupare, cu peste 4 mld. euro.
► Toate aceste programe care vor fi gestionate centralizat cumulează aproape 35 mld. euro.
► Programele regionale cumulează în total 11,5 mld. euro. Marea schimbare faţă de perioada de programare anterioară este că managementul programelor regionale va fi asigurat la nivel regional.
► Cele mai importante domenii în care se vor investi fondurile disponibile sunt: inovare, competitivitate, economie circulară, eficienţă energetică, întreprinderi sociale, energie regenerabilă, transfer tehnologic şi digitalizare. Sunt doar nişte exemple, nu este o listă finită. Aceştia sunt pilonii principali de investiţii.
► Un apel care este acum în desfăşurare este unul care se adresează IMM-urilor non-IT. Se pot obţine granturi de până la 100.000 de euro pentru digitalizarea companiei. Beneficiari sunt toate tipurile de IMM-uri cu sediul în România. Granturile sunt diferenţiate în funcţie de dimensiunea firmei.
Dan Nicula, director general, ADR Bucureşti-Ilfov
► Regiunea va avea mai puţini bani decât are nevoie, dar are mai mulţi decât în perioadele anterioare. Descentralizarea a venit cu lucruri bune, cu creştere a valorii finanţări pentru nivelul regional şi apropierea finanţării de nevoi şi în luarea deciziei prin faptul că am devenit autorităţi de management.
► În cazul regiunii noastre, suma a crescut substanţial faţă de perioadele anterioare. Dacă în primul program de finanţare, cel din 2007 – 2014, aveam sub 400 mil. euro şi în 2014 – 2020 am depăşit cu puţin 400 de mil. euro, în noua perioadă programul negociat cu Comisia Europeană şi aprobat este de 1,46 mld. euro.
► Dintre aceştia, cea mai importantă prioritate are 364,5 mil. euro şi este destinată în totalitate inovării, digitalizării şi întreprinderilor din regiune, deci mediului de afaceri. Restul componentelor, priorităţilor, finanţează în general investiţii publice, infrastructuri sau servicii publice, dar şi acestea sunt un plus de valoare, un plusvaloare pentru regiune. Este o creştere de 300% faţă de perioada anterioară, ceea ce înseamnă şi o mare provocare.
► Decalajele Bucureşti – Ilfov sunt o realitate, de aceea am tratat problema prin cofinanţare diferită solicitată autorităţilor locale, deci autorităţile locale din Bucureşti vor veni cu o cofinanţare un pic mai mare, de 5%.
► Abordarea este una competitivă, bazată pe punctaj. Atât în zona privată, cât şi în cea publică ne aşteptăm la acel fenomen în care toată lumea va veni în ultima zi. Poate nu suntem la fel de rapizi precum ceilalţi, dar intenţiile noastre sunt bune. Provocarea este digitalizarea şi rămâne o provocare modul în care vom reuşi cât mai multe dintre criteriile de evaluare prin care facem diferenţa calitativă între proiecte. Nu va fi primul venit, primul servit, va fi o abordare competitivă, pe bază de punctaj.
► Suntem la 70% cu absorbţia şi mai avem 9 luni cu tot cu începutul anului viitor pentru a aviza, plăti, verifica restul proiectelor.
Cristina Iţcuş, manager de proiect, Hermix
► Proiectul nostru este unul finanţat prin Programul Operaţional Regional de ADR Ilfov şi este un proiect de digitalizare, mai ales a celor care vor utiliza produsul pe care-l vom dezvolta prin acest proiect. Noi ne-am propus prin acest proiect să inovăm, să creăm un produs care se numeşte Hermix, o platformă prin care viitorii noştri beneficiari, clienţii, vor putea să-şi planifice şi să-şi deruleze toate achiziţiile.
► Înainte de elaborarea proiectului noi am făcut un model la nivelul de dezvoltare tehnologică 3. Finanţarea primită în cadrul proiectului se ridică la 200.000 de euro, valoarea totală a proiectului este de 1,4 mil. lei, dintre care finanţarea nerambursabilă este de 983.000 de lei. Cofinanţarea este din surse proprii.
► Cel mai important lucru atât pentru consultanţi, cât şi pentru mediul de afaceri este predictibilitatea, să ai un apel de proiecte care să fie lansat când s-a spus. O altă problemă este modificarea ghidurilor după proiecte.
Dragoş Jaliu, manager de proiect, fonduri-structurale.ro
► În 2006 am cumpărat domeniul. Nu ştiu cu cât l-aş vinde azi. Sunt în piaţă din anul 2001 la nivel individual. La nivel organizaţional sunt din 2006, de când am lansat portalul fonduri-structurale.ro.
► Primim şi am primit de-a lungul timpului din ce în ce mai multe solicitări şi întrebări din partea comunităţii despre oportunităţile de finanţare. Informaţia este diversă, este copleşitoare, nu este predictibilă şi trebuie să aloci destul de multe ore pentru a identifica oportunităţile de finanţare şi pentru a fi la curent
► Există o neîncredere faţă de finanţatori, dar există un nivel ridicat de neîncredere şi de suspiciune şi în zona de consultanţă.
► Relaţia consultant – client este una care se construieşte în timp, se bazează pe foarte multă încredere, sunt importante referinţa, istoricul şi dovada proiectelor anterioare depuse şi câştigate pe un anumit domeniu.
► Am luat finanţare de 800.000 de lei pentru fonduri-structurale.ro, iar contribuţia proprie a fost de 21%.
Oana Craioveanu, cofondator Impact Hub Bucureşti
► Noi am pornit cu un credit bancar de la BCR, acum 11 ani. Am lucrat de-a lungul timpului foarte mult cu băncile. Am deschis şi am închis nenumărate spaţii, iar pentru fiecare dintre ele modelul financiar este foarte complicat. Amenajarea unui spaţiu de co-working are un anumit model financiar.
► De-a lungul timpului, inclusiv noi ne-am dat seama că putem să ne facem curaj să devenim beneficiari de fonduri europene, dar ne-a luat foarte mult pentru că oamenii suferă de o mare lipsă de încredere în fonduri nerambursabile, în bănci, în oricine vine şi îţi spune că te poate ajuta să-ţi creşti businessul. Este foarte complicat, dar încet-încet se îmbunătăţesc lucrurile.
► Este vorba foarte mult despre a construi încredere. Anul 2029 este atât de aproape şi atât de departe în egală măsură. Sunt foarte multe lucruri şi tendinţe care vin peste noi, care sunt aici şi despre care nu vorbim în contextul de finanţări. Educaţia este o reală problemă.
Simona Curpan, şef serviciu promovare regională, ADR Bucureşti-Ilfov
► Dacă în perioada 2014 – 2020 am avut doar 2 mil. euro pentru mediul de afaceri pentru proiectele proof of concept din regiunea Bucureşti – Ilfov, pentru perioada 2021 – 2027 vom avea peste 300 mil. euro pentru 13 acţiuni sprijinite prin programul Regio 2021 – 2027. Alocarea totală din bugetul de stat şi FEDER este de 5 mil. euro. Forma de sprijin va fi de maximum 200.000 de euro. Principalii beneficiari vor fi IMM-urile.
► Vom lansa apelurile de proiecte anul viitor cel mai sigur, dar din toamna acestui an vrem să lansăm în consultare publică ghidurile solicitantului.
► Avem o alocare de 60 mil. euro pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii pentru dezvoltarea de produse noi, procese noi sau semnificativ îmbunătăţite. Este vorba de activităţi de dezvoltare, de cercetare industrială.
► Mai avem o prioritate cu privire la clusterele de inovare pentru IMM-uri, cu o alocare de 10 mil. euro, clustere cu etichetă europeană de excelenţă, cu granturi între 500.000 şi 2 mil. euro per proiect.
Cristi Ormindean, expert, Reţeaua Europe Entreprise Network, Biroul pentru Asistenţă IMM, ADR Bucureşti-Ilfov
►Această reţea este una cofinanţată de Comisia Europeană, a început acum mai bine de 14 ani. La vremea respectivă a fost prin Programul de Competitivitate şi Inovare, iar acum prin programul Piaţă Unică, un proiect care are la origini un obiectiv relativ simplu de enunţat şi complicat de implementat: inovare şi internaţionalizare. Cu asta am plecat acum mai bine de 14 ani.
► Noi ne-am propus să ajutăm 2.000 de întreprinderi din regiune cu sfaturi şi asistenţă generală şi avem o ţintă de 100 de parteneriate internaţionale îndeplinite sau transformările ale modelului de afaceri dus la sfârşit. După 18 luni am ajuns la 60 din 100, ceea ce ne face să credem că vom putea să creştem mai mult.
► Vedem un interes din ce în ce mai pregnant asupra acestor programe şi provocarea pe care o vedem în perioada următoare este cum anume susţinem performanţa parteneriatelor internaţionale prin fondurile structurale.
Emil Munteanu, cofondator al Atra Doftana şi Power Net Consulting
► Trebuie să avem mare atenţie. Ne bucurăm că vin aceşti bani, dar nu înseamnă că nu mai sunt şi alte costuri pe lângă. Sunt mai multe puncte care trebuie văzute şi acoperite în aceste ghiduri, cred că autorităţile au mai auzit aceste probleme.
► Sunt implicat activ în comunitatea din Valea Doftanei, astfel că tot vorbesc despre atragerea de fonduri europene. La nivel de autoritate locală, poate că situaţia stă mai bine, însă la nivel de antreprenor nu este la fel. Le este teamă să facă asta, le este frică de monitorizarea de cinci ani care urmează. Sunt multe suspiciuni.
► În companiile mele cred că am luat cinci proiecte cu fonduri europene până acum. Mă pregătesc pentru un altul acum. Mesajul meu este că e păcat ca antreprenorii să nu acceseze fonduri europene, este o oportunitate foarte mare. Partea mai puţin bună este că nu e uşor să faci asta: ai nevoie de experienţă, ai nevoie de consultant şi trebuie să ai o anumită anvergură.
