♦ Cele mai mari scăderi se văd în rândul institutorilor (-38% în ultimii cinci ani şcolari), învăţătorilor (-32%)şi maiştrilor (-24%) ♦ Lipsa de cadre didactice este raportată în aproape toate rapoartele de ţară din 2023 ale statelor membre UE ♦ „O forţă de muncă didactică îmbătrânită, cu rate de fluctuaţie ridicate, riscă să creeze un dezechilibru între rata profesorilor care părăsesc profesia şi cea a celor care intră în profesie.”
Resursa umană din învăţământul local îmbătrâneşte şi scade pe an şcolar ce trece. Statisticile oficiale, fie ele oferite de surse de la nivel european sau de la nivel local arată aceleaşi tendinţe: media de vârstă creşte, numărul dascălilor scade.
Media de vârstă a învăţătorilor este de 43 de ani, a educatoarelor este de 38 de ani, iar a profesorilor este de 46 de ani, arată date transmise de Ministerul Educaţiei, la solicitarea Ziarului Financiar. Mai mult, în ultimii cinci ani şcolari se văd scăderi de personal în cinci din şapte categorii de cadre didactice. Cele mai mari scăderi se văd în rândul institutorilor (-38% în ultimii cinci ani şcolari), învăţătorilor (-32%)şi maiştrilor (-24%).
Salariile mici şi creşterea lentă a acestora au făcut profesia didactică mai puţin atractivă, arată un raport al OCDE despre învăţământul preuniversitar din România. Salariile cadrelor didactice în România sunt scăzute în comparaţie cu cele ale colegilor din alte ţări şi cu cele ale altor profesii din ţară care necesită studii superioare. Statisticile europene arată că profesorii români câştigă cu aproape 13% mai puţin faţă de ceilalţi angajaţi cu studii superioare din economia locală. Mai mult, în timp ce este posibil ca profesorii să ajungă în vârful grilei de salarizare în cel puţin 25 de ani, în medie, dascălii români au nevoie de 40 de ani pentru a ajunge acolo.
În acest context, pentru a reuşi să atragă şi să reţină tinerii în învăţământ, România trebuie să urmeze exemplul altor ţări din regiune şi să ia măsuri precum reducerea poverii administrative pentru profesori, să le dea dascălilor talentaţi posibilitatea să avanseze mai rapid pe scara ierarhică şi să investească în programe prin care să reducă abandonul profesorilor, susţin reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai OCDE.
Elizabeth Fordham, senior advisor, OCDE Directorate for Education and Skills, susţinea în conferinţa de lansare a unui raport OCDE despre învăţământul preuniversitar din România că politicile de salarizare, promovarea şi recunoaşterea performanţelor profesorilor sunt factori importanţi în încurajarea resursei umane din sectorul educaţiei din România.
A fost o creştere a salariilor profesorilor, una necesară, însă România trebuie să se uite şi la cum este realizată schema salariilor, susţine ea.
Acaeasta a adăugat că în prezent este doar o legătură slabă între creşterea salariilor şi creşterea responsabilităţii şi performanţelor profesionale.
„Noi sugerăm să faceţi această legătură mai puternică. De exemplu, să creaţi un mod prin care profesorii talentaţi să poată avansa mai rapid pe scara ierarhică”, a spus ea. De altfel, lipsa de cadre didactice este raportată în aproape toate rapoartele de ţară din 2023 ale statelor membre UE care sunt incluse în Monitorul de educaţie şi formare al Comisiei Europene. Lipsa de profesori calificaţi persistă în întreaga Uniune Europeană şi a fost agravată în ultimii ani, printre altele, de pandemia COVID-19.
„Mai mult, în unele ţări, în următorii ani este de aşteptat o creştere dramatică a penuriei raportate de profesori. Această penurie este asociată în mod obişnuit cu o scădere a performanţei elevilor şi a rezultatelor educaţionale, iar acţiunile cu privire la lipsa unui corp de profesori calificat este o prioritate pe agenda UE”, scrie raportul Comisiei Europene.
De asemenea, statisticile europene au evidenţiat şi o distribuţie inegală a profesorilor în zone geografice sau în diferite tipuri de şcoli, şcolile din zone defavorizate lovindu-se de mai multe dificultăţi în recrutarea şi reţinerea dascălilor.
„O forţă de muncă didactică îmbătrânită, cu rate de fluctuaţie ridicate, riscă să creeze un dezechilibru între rata profesorilor care părăsesc profesia şi cea a celor care intră în profesie”, mai scrie raportul Comisiei Europene despre educaţie.
Statisticile Eurostat plasează România sub media UE când vine vorba de proporţia cadrelor didactice de peste 55 de ani. În comparaţie cu alte ţări europene care vor vedea o proporţie semnificativă din forţa de muncă din predare pensionată în următorii 10 ani, doar 16,9% dintre profesorii din şcolile româneşti aveau peste 55 de ani în 2021, pe când media UE era de 24,5%, arată statisticile europene.
În ţările europene, lipsa de profesori variază de la o materie la alta şi este deosebit de gravă în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM). Mai multe ţări UE raportează o lipsă de profesori de limbi străine şi de profesori de limbi materne. De asemenea, se dovedeşte dificil pentru ţările europene să atragă profesori specialişti în informatică.
