Special

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Liceele tehnologice ar trebui să „furnizeze“ forţă de muncă pentru companiile din industrie sau servicii. În interiorul acestora a apărut aşa numitul învăţământ dual, unde firmele sunt mai implicate. Cum se poate extinde învăţământul dual la toată generaţia de tineri care învaţă în liceele tehnologice?

Alina Cuciurean, director la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc: Am abordat sistemul dual prin implementarea la nivelul colegiului a proiectului POCU „Stagiile de practică - calea de tranziţie spre angajare” exact pe tiparul învăţământului dual, prin intermediul căruia am putut să le oferim elevilor beneficiari din proiect burse consistente, dar şi salarii motivante pentru tutorii de practică. În total, proiectul a avut o  valoare de peste 2,3 milioane de lei, care presupune învăţarea la locul de muncă.

Alina Cuciurean, director la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc: Am abordat sistemul dual prin implementarea la nivelul colegiului a proiectului POCU „Stagiile de practică - calea de tranziţie spre angajare” exact pe tiparul învăţământului dual, prin intermediul căruia am putut să le oferim elevilor beneficiari din proiect burse consistente, dar şi salarii motivante pentru tutorii de practică. În total, proiectul a avut o valoare de peste 2,3 milioane de lei, care presupune învăţarea la locul de muncă.

Autor: Ramona Cornea

12.08.2023, 11:01 348

Per total, în anul şcolar 2021 – 2022 numărul elevilor din liceele tehnologice, adică învăţământul profesional şi dual a ajuns la 30.452  În interiorul liceelor tehnologice s-au organizat aşa numitele clase de învăţământ dual cu programe mai aplicate şi cu o legătură mai bună cu mediul de business   Numărul elevilor din învăţământul dual a ajuns la 4.649 în 2021 – 2022, în creştere de la 2.568 de elevi în 2017 – 2018, primul an în care a fost introdus învăţământul dual în România  Numărul companiilor care au încheiat contracte cu şcolile pentru formarea profesională prin învăţământul profesional, inclusiv dual, a ajuns la 4.180  „Nevoia de a avea învăţământ dual vine din necesitatea de a crea o punte între realitate şi teorie. Este bine cunoscut faptul că în acest moment ne confruntăm cu o penurie acută de specialişti“   „Sper să facem toţi front comun şi să readucem în prim plan învăţământul profesional. Avem nevoie de buni meseriaşi în toate domeniile.”

Mediul de business spune răspicat de ani de zile că recrutarea merge greu, că există un decalaj între necesarul lor de forţă de muncă şi ce iese de pe băncile şcolilor. În acelaşi timp, România este în fruntea clasamentului UE după rata tinerilor NEETs, adică cei care nu sunt nici în şcoală, nici integraţi în câmpul muncii, iar şomajul în rândul tinerilor se menţine de peste 20%.

Astfel, învăţământul profesional şi cel dual ar putea fi un colac de salvare pentru piaţa muncii şi pentru elevi deopotrivă.

„Nevoia de a avea învăţământ dual vine din necesitatea de a crea o punte între realitate şi teorie. Este bine cunoscut faptul că în acest moment ne confruntăm cu o penurie acută de specialişti. Noi, pentru că suntem o companie de retail, avem nevoie de aceste parteneriate prin care să arătăm tinerilor care sunt meseriile reale la care pot accede şi cum se converteşte ceea ce învaţă în şcoli în cariere cu sens, nu doar în joburi punctuale pe care ajung să le facă din inerţia traseului de învăţare”, a spus pentru ZF Mihaela Voinea, sustainable development & CSR leader în cadrul Leroy Merlin.

Datele de la Ministerul Educaţiei arată că per total în anul şcolar 2021 – 2022 numărul elevilor din învăţământul profesional şi dual a ajuns la 30.452 persoane. Dintre aceştia, 4.649 au fost înscrişi în învăţământul dual.

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul profesional dual arată o creştere pe parcursul ultimilor ani. Astfel, dacă la începutul anului şcolar 2017-2018, primul an în care s-a introdus învăţământul dual în România, au fost înscrişi în clasa a IX-a 2.568 de elevi, la începutul anului şcolar 2021 – 2022 au fost înscrişi în clasa a IX-a 4.649 de elevi ceea ce reprezintă o creştere de 1,8 ori faţă de anul introducerii învăţământului dual.

Dacă în anul şcolar 2020-2021 au fost încheiate contracte de parteneriat cu 4.944 de operatori economici pentru formarea profesională prin învăţământul profesional, inclusiv dual, în anul şcolar 2021-2022 au fost încheiate contracte cu 4.180 de operatori economici.

„Nevoia dezvoltării învăţământului dual este resimţită de mediul privat şi pe fondul migraţiei intense a specialiştilor în afara ţării. Avem peste 5 milioane de români care trăiesc şi activează în diaspora şi nu dau semne că se vor întoarce şi nici că valul emigrării ar fi pe punctul de a scădea. Mai mult decât atât, dacă iniţial aceste plecări vizau mai degrabă persoanele fără calificare, din ce în ce mai mult astăzi asistăm la migrarea specialiştilor din diverse domenii”, a mai punctat Mihaela Voinea.

Ea spune că în România sunt foarte mulţi profesori buni, însă sistemul educaţional nu s-a dezvoltat suficient încât să ofere modalităţi eficiente prin care să faciliteze acest salt educaţional de care avem cu toţii nevoie.

„Atâta vreme cât noi nu atragem tineri cu o vocaţie către şcolile profesionale sau nu creăm condiţiile potrivite astfel încât să găsească sens şi plăcerea de a face aceste lucruri, aceştia nu vor ieşi adevăraţi specialişti care să aducă plusvaloare în domeniile în care s-au format. Învăţă­mântul dual este un subiect critic în acest moment şi o oportunitate extraordinară de a vedea în mod concret la ce contribuie munca lor”, a mai spus ea.

Alina Cuciurean, director la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc din Suceava, spune că nevoia de meseriaşi se vede în toate sectoarele de activitate. 

„Sper să facem toţi front comun şi să readucem în prim-plan învăţământul profesional. Avem nevoie de buni meseriaşi în toate domeniile. Bucovina - colţ de rai, cea mai frumoasă zonă turistică din România, are un grad mare de absorbţie a absolvenţilor învăţământului tehnologic - profesional sau liceal pe domeniul „turism”. Este păcat ca într-o ţară a tradiţiilor să apelăm la forţă de muncă din alte ţări”, a spus ea pentru ZF.

În prezent, colegiul său şcolarizează 1.052 de elevi din 47 de clase, pe domeniile: silvicultură, protecţia lemnului şi servicii, învăţământ liceal, profesional şi postliceal.

„Deşi numărul absolvenţilor claselor a VIII-a este în continuă scădere, cerinţele pentru şcoala noastră sunt foarte mari. În acest an vom funcţiona cu nouă clase a IX-a: şapte de  liceu şi două de învăţământ profesional, clase completate din prima etapă de admitere.

 Echipa, calitatea procesului didactic, proiectele europene şi rezultatele, sunt motivele pentru care aceşti elevi aleg să studieze la noi”, spune Alina Cuciurean.

Directoarea şcolii din Câmpulung Moldovenesc este de părere că este necesară în egală măsură consilierea părinţilor în ceea ce priveşte parcursul profesional al copiilor, în aşa fel încât ei să devină susţinători ai învăţământului dual sau profesional, care poate asigura viitoarelor generaţii o formare şi pregătire de calitate.

„Noi suntem un exemplu în acest sens, unde clasele de învăţământ profesional au rezultate la învăţătură foarte bune, înregistrând performanţe excepţionale la concursurile profesionale desfăşurate la nivel naţional”, a punctat ea.

Colegiul are în prezent 82 dascăli, 16 angajaţi în rândul personalului auxiliar, 26 în rândul personalului nedidactic. La  nivelul şcolii sunt şase clase de învăţământ profesional, prin care se oferă pregătire profesională pentru domeniile turism şi alimentaţie, specializarea ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie, dar şi domeniul mecanică, specializarea mecanic auto.

Pentru următorul an şcolar, 2023 – 2024, colegiul va avea  două clase de a IX-a la învăţământ profesional. De asemenea, şcoala a implementat sistemul de învăţământ dual prin programul de fonduri europene POCU.

„Am abordat sistemul dual prin implementarea la nivelul colegiului a proiectului POCU „Stagiile de practică - calea de tranziţie spre angajare” exact pe tiparul învăţământului dual, prin intermediul căruia am putut să oferim elevilor beneficiari din proiect burse consistente, dar şi salarii motivante pentru tutorii de practică. În total, proiectul a avut o  valoare de peste 2,3 milioane de lei, care presupune învăţarea la locul de muncă”, a concluzionat Alina Cuciurean.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO