Special

Europa în „Era Trump“: Teama de protecţionism şi de bariere comerciale macină companiile nemţeşti, Europa Centrală ar trebui să se aştepte la o concurenţă crâncenă pentru investitori şi locuri de muncă, iar NATO la şantaje din partea Americii

Europa în „Era Trump“: Teama de protecţionism şi de bariere comerciale macină companiile nemţeşti, Europa Centrală ar trebui să se aştepte la o concurenţă crâncenă pentru investitori şi locuri de muncă, iar NATO la şantaje din partea Americii

Autor: Bogdan Cojocaru

10.11.2016, 00:07 8374

Donald Trump, miliardar, om de afaceri, om de televiziune, noul preşedinte ales al Statelor Unite, a devenit cel mai puternic politician din lume, iar acest lucru a stârnit nelinişte, mai ales în Europa, care vede cum se construiesc ziduri între state în propria ogradă.

Printre primele care s-au arătat îngrijorate după alegerile din SUA sunt companiile germane, care se tem de apariţia protecţionismului în relaţiile comerciale transatlantice şi în cele de la nivel global. Astfel de bariere ar frâna creşterea economică.

„Nu putem decât spera că Trump nu-şi respectă promisiunile“, spune pentru Financial Times Thilo Brodtmann, directorul general al asociaţiei producă­torilor de maşini-unelte VDMA. Dacă SUA recurg la protecţionism, efectele se vor simţi în toată lumea, crede el.

Bernhard Mattes, preşedintele Camerei Americane de Comerţ din Germania, spune că „politicile protecţioniste nu ar ajuta legăturile economice dintre cele două ţări“.

„Alegerea lui Trump înseamnă, la fel ca referen­dumul pentru Brexit, renaţionalizarea econo­miei. Aceasta înseamnă probleme pentru creştere şi bunăstarea economică“, a explicat Ulrich Kater, economist-şef la Dekabank.

Marcel Fratzscher, preşedintele unui think tank economic, nu este chiar atât de pesimist. „Trump nu-şi va putea respecta promisiunile electorale, adică retragerea din Organizaţia Mondială a Comerţului, sfârşitul comerţului liber cu Europa şi altele“, a spus el.

În ultimul an Trump a ameninţat că va impune tarife pentru importurile de autovehicule din Mexic pentru a proteja locurile de muncă din uzinele din SUA. Aceasta ar putea forţa producătorii auto germani să reevalueze investiţiile mari făcute în extinderea fabricilor auto din Mexic, notează Reuters.

„Ar trebui să trezească teamă faptul că SUA sub noul preşedinte, aşa cum face acum China, se va concentra pe propria economie, în detrimentul comerţului şi relaţiilor internaţionale“, spune VDA, o puternică organizaţie a industriei auto din Germania. SUA sunt cea mai mare piaţă din lume pentru autovehicule premium. Producătorii auto nemţi au preferat să construiască fabrici în Mexic, o economie cu forţă de muncă ieftină de unde se pot exporta fără taxe vamale maşini în SUA.

În iunie, BMW a pus bazele unei noi fabrici în oraşul mexican San Luis Potosi şi a promis că va investi 2,2 mld. dolari în regiune până în 2019. În septembrie, Audi a inaugurat o nouă fabrică, de 1,3 miliarde de dolari, în San Jose Chiapa. Anul trecut, Daimler a anunţat că va începe din 2018 să fabrice maşini Mercedes-Benz în Mexic într-o uzină de un miliard de dolari construită în colaborare cu Renault-Nissan.

Şi pentru Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, schimbările politice din SUA sunt foarte importante. Banca a fost ameninţată de autorităţile americane cu o amendă record, de 14 miliarde de dolari, care i-ar eroda sever capitalul.

De cealaltă parte, imperiul de business al lui Trump datorează sute de milioane de dolari băncii germane, notează Washington Post.

Companiile nemţeşti n-au fost deloc simpli spectatori la alegerile din SUA. Potrivit datelor publi­caţiei Die Welt, companii mari germane şi-au orientat către republicani (Donald Trump a candidat din partea republicanilor) două treimi din donaţiilor lor electorale. Deutsche Bank, Bayer, BASF, Allianz şi Siemens au dat cea mai mare parte din donaţii partidului lui Trump.

Către Germania se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor româneşti.

Europa Centrală în „Era Trump“: o concurenţă crâncenă pentru investitori şi locuri de muncă 

Maciej Kisilowski, profesor de drept şi de mana­gement public la Universitatea Central-Europeană, crede că în „Era Trump“ concurenţa dintre ţările izolaţioniste şi cele protecţioniste va fi şi mai agresivă, scrie Euractiv. El dă exemplul naţionalismului conservator al guvernului polonez, privit cu răceală de aliatul de odinioară Marea Britanie.

Profesorul atrage atenţia că reducerea drastică a taxelor pe venit în Ungaria condusă de Viktor Orban şi propunerile similare făcute de Trump prevestesc un viitor marcat de o concurenţă crâncenă pentru investitori şi locuri de muncă.

Fiecare stat din Europa Centrală va trebui să acţioneze cu grijă în această cursă a reducerii taxelor. Această competiţie va aduce ţările din regiune în faţa unor alegeri deosebit de dificile: care bunuri publice sunt cu ade­vărat esenţiale având în vedere presiunea în creştere pe com­petitivitatea sistemelor fiscale. În aceste condiţii, ţările din regiune trebuie să creeze strategii care leagă creativ resursele de prio­rităţile alese. „Imaginaţi-vă că într-o zi ne vom trezi fără fonduri UE şi cu multinaţionalele supuse unor presiuni politice acasă să nu-şi transfere know-how-ul în ţă­rile cu venituri mijlocii. Într-o astfel de lume, capitalul local al ţărilor din Europa Centrală va deveni un instrument critic pentru dezvoltarea viitoare“, a explicat Kisilowski.

Într-o lume plină de astfel de incertitudini  pur şi simplu nu va mai fi loc pentru managementul de cumetrie al companiilor de stat sau pentru înlăturarea a milioane de cetăţeni educaţi, creativi pentru că sunt „inamici“ incomozi din punct de vedere politic. Nivelurile critice ale guvernanţei vor avea nevoie de tot talentul disponibil. În siguranţa lumii liberale, înlăturarea experţilor pentru a face loc loialiştilor politici este doar o problemă de estetică. În „Era Trump“, poate deveni o problemă existenţială.

Apoi, managementul strategic ţine de consistenţă şi disciplină. În „Era Trump“, predictibilitatea guvernului ar putea deveni unul din avantajele esenţiale ale unei naţiuni. Eficienţa unei soluţii ar putea deveni mai puţin importantă decât stabilitatea ei.

Maciej Kisilowski este coautor al cărţii „Adminis­trategy“, o analiză despre managementul strategic în guverne publicată sau în curs de publicare în Polonia, Ungaria, România şi Ucraina. 

 

Trump a ameninţat că vor fi schimbări în NATO. Polonia reacţionează

Prioritatea pentru Polonia este ca SUA să respecte angajamentele asumate la summitul NATO organizat în iulie la Varşovia, a comentat şeful biroului de presă al preşedintelui polonez după ce au fost cunoscute rezultatele alegerilor din Statele Unite.  Aceste angajamente includ „aducerea a patru batalioane NATO în regiunea baltică şi în Polonia, aducerea unei brigade blindate americane în Polonia şi finalizarea bazei de apărare cu rachete din nordul Poloniei“, a explicat purtătorul de cuvânt, citat de The Warsaw Voice. El a adăugat că pe diplomaţii polonezi „îi aşteaptă multă muncă“ pentru dezvoltarea unor relaţii bune cu noua administraţie de la Casa Albă.

Polonia, care vede în Rusia o ameninţare reală la adresa securităţii din regiune, mai ales după ce aceasta a anexat Crimeea, este una din ţările europene care cere cel mai puternic o poziţie mai solidă a NATO în regiune. Iar acum, după alegerile din SUA, NATO are în faţă cele mai mari provocări de la terminarea Războiului Rece. Trump a fost un critic persistent al alianţei militare, din care face parte şi România. Preşedintele ales a sugerat că SUA n-ar mai trebui să sprijine militar ţările care nu cheltuiesc suficient pentru armatele lor, scrie The Wall Street Journal. De asemenea, el a mai sugerat o atitudine mai blândă faţă de Rusia şi a îndemnat NATO să se concentreze mai mult pe lupta contra terorismului.

n Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg l-a felicitat pe Trump pentru victorie, dar a reamintit Americii care îi sunt obligaţiile faţă de aliaţi. „Garanţia securităţii pe care o oferă NATO este un angajament asumat prin tratat. Toţi aliaţii şi-au dat angajamentul solemn de a se proteja unul pe celălalt. Este ceva necondiţionat“

De când Rusia a anexat Crimeea, în 2014, SUA şi NATO au adoptat o atitudine dură faţă de statul rus şi conducătorul acestuia, Vladimir Putin. Însă Trump şi-a arătat în timpul campaniei electorale admiraţia faţă de Putin şi a spus că SUA ar trebui să colaboreze mai mult cu Rusia în lupta contra terorismului, o poziţie promovată şi de Moscova.

n Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, i-au cerut lui Trump să sprijine Ucraina. „Doar colaborând îndeaproape SUA şi UE pot continua să facă o diferenţă în ceea ce priveşte abordarea unor provocări fără precedent precum ISIS, ameninţările la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, schimbările climatice şi migraţia“.

n Alarmată atât de rezultatul votului privind Brexitul cât şi de posibila dezangajare militară a SUA faţă de Europa, Federica Mogherini, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politici de securitate, vehiculează de ceva timp ideea unei armate a UE care ar acţiona ca forţă independentă de NATO.

 
 

Cine este Donald Trump

  • Are 70 de ani;

  • S-a născut la New York. Tatăl său a fost unul dintre cei mai mari dezvoltători şi proprietari de terenuri din oraş;

  • Este al 45-lea preşedinte al SUA;

  • Nu a mai deţinut nicio funcţie publică şi nu a făcut armata;

  • Este la a treia soţie, un fotomodel;

  • A intrat în afaceri cu un împrumut de un million de dolari de la tatăl său;

  • A avut propriul reality show de televiziune;

  • A construit zgârie-nori care-i poartă numele, scris cu litere mari, aurii;

  • A avut o afacere cu cazinouri în Atlantic City, pe care a adus-o în faliment;

  • Susţine că are o avere de 10 miliarde de dolari, dar Forbes o estimează la 3,7 mi­liarde dolari.

 

Washington Post:

„Oamenii din mass-media l-au ajutat enorm pe Trump, expunându-l de timpuriu, fără filtru, cu declaraţiile sale furibunde şi extremiste în lunile dinaintea primului sezon republican.

Cu un accent ridicol pus pe fiecare relatare cu privire la e-mailurile lui Hillary Clinton, mass-media l-a înţeles pe Donald Trump literal.

Niciodată nu l-au luat în serios. Jurnaliştii au vrut să ştie exact cum va deporta Trump mulţi imigranţi fără acte sau cum anume Trump va scăpa lumea de ISIS.

Întotdeauna jurnaliştii au dorit detalii. Dar mulţimea de alegători a fost la polul opus: l-au luat în serios, nu literalmente pe Trump”.

 
 

Petrecerea Trump şi petrecerea Clinton: improvizaţie vs. planificare în detaliu. Aşa va fi condusă şi America de acum încolo?

 

Petrecerile de victorie ale celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite ale Americii oferă un indiciu despre încotro se îndreaptă ţara. În timp ce evenimentul lui Hillary Clinton a fost organizat până la cel mai mic detaliu, petrecerea lui Donald Trump s-a bazat pe improvizaţii, scrie jurnalista de la Financial Times Gillian Tett.

Evenimentul Clinton, desfăşurat la Javits Center, a fost organizat cu delicateţe şi profesionalism. Petrecerea a fost planificată timp de câteva luni de specialişti în domeniu. Cu toate acestea, atmosfera a fost rigidă, poate chiar impersonală, scrie Financial Times. La polul opus se află însă evenimentul Trump, organizat la hotelul Hilton, care a fost mai degrabă haotic şi imprevizibil. Toate s-au petrecut atât de repede încât erau turişti care au avut dificultăţi să treacă de holul hotelului, sistemul fiind necontrolat şi bazat doar pe câteva semne aşezate în grabă. De asemenea, unul dintre barurile amenajate a rămas fără alcool, iar mâncarea a fost insuficientă. Cu toate acestea, improvizaţiile au creat o atmoferă plină de entuziasm. Bătălia pentru Casa Albă s-a dat între o elită a politicii şi clasa neprofesională sau antiprofesională. Mulţi dintre oamenii care l-au susţinut pe Trump nu cred că pot să-şi controleze viaţa prin apăsarea unor butoane pe smartphone-urile sau tabletele lor. Aceştia simt că sunt nişte victime forţate constant să improvizeze într-o lume ostilă. Aşadar, ei nu sunt în stare de şoc atunci când Trump acţionează într-o manieră haotică. În schimb, îl percep pe Trump ca fiind uman, autentic şi transparent. Ca şi ei, Trump face greşeli. El este simpatizat de unii dintre votanţi datorită faptului că se comportă în mod natural şi vorbeşte despre nevoia de schimbare. În schimb, Clinton se foloseşte de fiecare truc al politicii moderne, astfel încât campania ei se îndreaptă către perfecţiune, inclusiv datorită unei întregi armate de stilişti. Dar acest lucru nu a făcut nicio diferenţă, stilul haotic, imprevizibil şi apelul la schimbare câştigând teren printre votanţi. „Cel mai bun lucru cu privire la Trump este faptul că nu e un politician profesionist”, spunea unul dintre consilierii săi înainte de vot. Cu toate acestea, „cel mai rău lucru este că Trump nu e un politician profesionist. Oricum ar fi, nu îl poţi schimba.” Corina Zamfir

 

BURSE

 

Pierzătorii şi câştigătorii de pe bursele europene după alegerea lui Donald Trump

 

Bogdan Cojocaru

DeŞi s-a scris mult că pieţele au avut destul timp să ia în calcul o posibilă victorie a republicanului Do­nald Trump în cursa pentru Casa Albă, câştigarea alegerilor de către acesta a produs turbulenţe pe burse. Profit pentru unii înseamnă pierdere pentru alţii. Wall Street Journal a identificat cine are de câştigat pe bursele europene sau, din contră, cine pierde prin victoria lui Trump.

Acţiunile companiilor farma au crescut ieri pe bursele europene după ce timp ce câteva luni au fost ţinute jos de perspectiva unor acţiuni contra politicilor lor de preţ din partea autorităţilor americane dacă democrata Hillary Clinton este aleasă preşedinte. Acţiunile companiilor farma sunt consi­derate ca active-adăpost în vremuri cu turbulenţe politice. Glaxo­Smith­Kline şi AstraZeneca se numără printre câştigători.

Au crescut şi acţiunile unor companii miniere în condiţiile în care a urcat şi preţul aurului. Avansul titlurilor miniere suge­rează că investitorii anticipează întărirea cerererii pentru materii prime necesare companiilor de infrastructură din SUA. Acestea vor avea de câştigat în timpul mandatului lui Trump.

De asemenea, s-au remarcat prin creştere acţiunile BAE Systems, cel mai mare producător de arme al Europei. Trump a sugerat în timpul campaniei electorale că membrii europeni ai NATO va trebui să contribuie mai mult la propria lor securitate.

WSJ aminteşte că multe dintre promisiunile, acţiunile şi stra­tegiile menţionate de Trump sunt vagi şi deschise interpretării, iar politicianul şi-a schimbat adesea poziţia, de multe ori chiar radical.

Pentru mulţi investitori şi executivi, o victorie a lui Clinton ar fi adus mai repede claritate în privinţa iniţiativelor economice şi de afaceri ale noii admi­nistraţii.

Trump a criticat acor­durile comerciale glo­bale, ceea ce i-a speriat pe executivii care au promovat dezvoltarea comerţului.

„Acţiunile care ţin de imigraţie şi com­paniile cu expunere la co­merţul inter­na­ţional pot simţi curenţi po­trivnici“, spune Christoph Ri­ni­ker, analist la Ju­lius Baer.

 
 

Are mediul de business din România un Donald Trump? "Dacă vrem să fim capitalişti, avem nevoie de capitalişti la putere."

Mirabela Tiron, Georgiana Mihalache, Mihaela Pascari

 

Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători din Arad, unul din cei mai dinamici antreprenori din industrie:

„Şi România are nevoie de un Trump, care a fost de altfel febleţea mea, am crezut de la bun început că are şanse de câştig, este un om prosper, care a ştiut să facă bani. Cred că oamenii se împart în două categorii, cei buni de vorbă şi cei buni de treabă. România are nevoie de o clasă politică din oameni buni de treabă, ancoraţi în realitate, până acum am avut doar oameni veniţi de nicăieri, cu tot felul de diplome, avem nevoie de oameni cu experienţă în administrare, de oameni care au construit, de antreprenori ce s-au dovedit a fi de succes. Acesta este Trump al României din punctul meu de vedere, un antreprenor de succes.“

Florin Andronescu, directorul de dezvoltare al reţelei private de sănătate Sanador:

„Am fost încântat de această schimbare din SUA, mi-a părut bine că populaţia a manifestat o astfel de dorinţă, este clar că s-au săturat de establishmentul politic şi că vor altceva. Şi în România avem nevoie să nu mai discutăm doar în teorie, avem nevoie de oameni politici care au dat piept cu realitatea. Consider că antreprenorii au trebui să fie ascultaţi, politicienii sunt decuplaţi de realitate. Nu cred însă că vom avea prea curând un Trump de România, americanii sunt o societate extrem de avansată, nu este cazul nostru, noi suntem încă la grădiniţă.”

Mohammad Murad, proprietarul lanţului de hoteluri Phoenicia:

„Dacă vrem să fim capitalişti, avem nevoie de capitalişti la putere. În România avem clar nevoie de un alt mod de-a face lucrurile, avem nevoie de oameni care au dovedit că pot face afaceri, profit, care pot să concureze cu multinaţionalele, care pot să plătească 100 de angajaţi şi să semenze contracte comerciale, suntem pe o piaţă liberă, concurenţială. România are nevoie de oameni prosperi la conducere, care au făcut ceva, care au din ce să trăiască şi care simt nevoia să fie acum în slujba ţării, un astfel de om ar putea să fie Ţiriac în România. Este clar nevoie de o altă clasă politică, formată din capitalişti, nu din oameni care doar vând promisiuni, deşi ei nu au făcut niciodată nimic concret şi susţin că sunt cinstiţi că au doar un apartament şi o maşină. Eu dacă merg la orice întâlnire, cu un german sau alt partener, într-o Dacie 1300, am imaginea afectată ca om de afaceri, de aceea cred că România are nevoie la conducere de oameni prosperi, care au reuşit să facă ceva pentru ei şi pot să îi ajute şi pen ceilalţi.”

Mircea Turdean, directorul general al Farmec:

„România are nevoie de în sectorul de stat, la conducerea companiilor de oameni competenţi, care să ştie cum să creeze bugete, să administreze bugete, oameni care să fie aleşi prin concurs de competenţe, să aibă realizări în CV, nu să fie numiţi pe criterii de apartenenţă politică. Noi, cei din sectorul privat, funcţionăm cu oameni competenţi, de aceea se văd rezultatele.”

Omer Susli, proprietarul Praktiker, unul dintre cei mai mari jucători din retailul de bricolaj:

„Fiind departe de America, ne uităm la rezultatele din sondaje. După sondajele lor, mă aşteptam, dar de ce americanii l-au ales pe el... să fie într-un ceas bun. Cu siguranţă ar fi un început de drum, trebuie să vedem ce rezultate are Trump în America, dacă are rezultate bune, cu siguranţă vor urma şi alte ţări după America. Nu cred că o să avem un Donald Trump în România deocamdată pentru că au făcut sondaje în care Donald Trump a ieşit cu 6% din voturile românilor. Eu zic că oamenii noştri de afaceri din România încă mai trebuie să crească să ajungă la acelaşi nivel cu ei.“

Dumitru Toader, preşedintele producătorului de mobilă Romina Furniture, cu exporturi în Statele Unite:

„Nu mă aşteptam, am fost acum două săptămâni în America la o expoziţie şi nu mă aşteptam şi nici ei nu se aşteptau. Ar putea fi antreprenori, dar nu cred că se vor implica. De exemplu de la Dedeman, sunt antreprenori adevăraţi, dar de o factură mult mai bună decât Trump. Trump i-a convins pe americani să-l voteze ca la englezi cu Brexit, au votat cei care au mai puţină educaţie. Votul a luat pe toată lumea prin surprindere. Din ce am mai vorbit prin America, americanii deja au devenit pozitivi, ziceau că poate că e bine şi cu el.“

Ovidiu Şandor – Moda Tim, investitor în real estate:

„Nu m-am aşteptat neapărat, dar mi-a dat seama că e o posibilitate care nu putea fi exclusă, aşa cum la Brexit rezultatul a fost diferit de predicţii, ne-am închipuit că ar putea să fie o situaţie similară şi aici. Nu sunt surprins neapărat de rezultat, chiar dacă aşteptarea tuturor a fost diferită. Speranţa mea este că în România nu se vor implica în politică antreprenori de tipul lui Donald Trump. Dacă asta s-ar întâmpla, ar fi mai degrabă grav şi trist. Cred că în România ar putea exista un alt gen de antreprenori care vor putea şi vor dori să se implice în politică. Calităţi: ar trebui să fie nişte oameni mult mai verticali decât o persoană precum Donald Trump şi ar trebui să fie nişte oameni cu principii morale mult mai solide decât ceea ce vedem actualmente în alegerile din America. La noi este o diferenţă fundamentală faţă de rolul pe care îl are preşedintele. Nu cred neapărat că în România este nevoie de un antreprenor care să devină preşedinte, ci mai degrabă avem nevoie de un antreprenor care să devină prim-ministru. Nu am stat să mă gândesc neapărat la o persoană, de multe ori probabil că antreprenorii pe care nu îi vedem atât de mult la televizor sau în media în general, ci aceia care îşi văd de activitatea lor şi nu caută neapărat lumina reflectoarelor.“

Andrei Botescu, acţionar al Pegas, un brand de biciclete care a reintrat pe piaţă:

„Nu mă aşteptam la aceste rezultate, credeam că o să câştige Clinton. Nu e bine că a câştigat Trump. Politica externă e că or să se retragă din NATO, or să fie nişte vremuri foarte ciudate, să sperăm că o să fie o prietenie cu Putin şi să se împartă şi cu noi. Părerea mea este că antreprenorii noştri au multă treabă, acolo este puţină administraţie, dar mai mult teoreticieni, cum e cu profesorii la facultate. Pe mine cel puţin nu m-ar interesa pe termen scurt să candidez, avem tendinţa să mai visăm, dar sunt atâtea de construit pe partea de economie, branduri, încât simt că aş pierde timpul. Cred că în politică trebuie să existe şi antreprenori, dar în general trebuie să existe o specializare, să ştie ce merge, ce nu merge, pentru a candida. Persoana? Îmi e greu să numesc pe cineva care ar putea să fie un fel de Trump în România. Mie îmi place şi USR-ul pentru că vine să cureţe corupţia, dar peste asta mai trebuie ceva construit, nu este de ajuns să ai idei.

AFACERI DE LA ZERO