• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Special

„În urmă cu 10 ani i-am urat leului «tare» să aibă parte de sănătate şi o viaţă scurtă (urma să vină euro). Acum înclin să spun să aibă şi viaţă lungă“

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ar fi naiv să crezi că poţi convinge pe toată lumea. În acest context diversificarea canalelor de comunicare şi adaptarea mesajelor au contat şi considerăm că sunt esenţiale. Această concluzie este cu atât mai relevantă pentru schimbări complexe cum ar fi de pildă trecerea /adoptarea monedei euro.

Autor: Mugur Isarescu

08.07.2015, 00:07 870

„Am rostit adesea în ultimul deceniu urarea de bun venit la deschiderea a numeroase conferinţe, simpozioane, seminarii. Motivul? Banca Naţională, potrivit legii, este obligată să comunice cu publicul privind schimbările de importanţă majoră: măsurile sale în domeniul politicii monetare, al reglementării şi supravegherii, dar şi în ceea ce priveşte circulaţia banilor, situaţia macroeconomică, etape complicate ale procesului de convergenţă.

Intrarea în circulaţie, la 1 iulie 2005, a leului nou a fost, fără îndoială, un eveniment complex de importanţă majoră, iar Banca Naţională s-a angajat puternic în pregătirea acestui proces, nu numai din punct de vedere tehnic, dar şi printr-o comunicare proactivă.

După aprobarea legislaţiei în anul 2004, demersul BNR de pregătire şi implementare a procesului de denominare a fost susţinut de către întreg sectorul bancar, de specialiştii în circulaţia monetară, de Guvern, ministrul de finanţe, ministrul de interne, preşe­denţie, în general de toată administraţia centrală şi locală, marile lanţuri de magazine, oficiile poştale, dar şi de mass-media.

Specialiştii, televiziunile şi ziarele au propagat corect mesajele noastre contri­buind la buna derulare a procesului de denominare şi la îmbunătăţirea percepţiei şi înţelegerii la nivelul publicului larg.

Acum, la o oră de bilanţ putem spune: acţiunea a fost bine pregătită pe întreg teritoriul ţării. Profit de acest moment aniversar să le mulţumesc călduros tuturor celor care s-au implicat activ atunci pentru buna desfăşurare a denominării, dar şi ulterior într-un proces îndelungat care este validat la distanţă de un deceniu prin normalizarea operaţiunilor cu numerar şi nu numai.

Motto al leului greu a fost: „Nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă. Totul se sim­plifică“. Acest motto s-a adeverit cu prisosinţă în practică: nimeni nu a pierdut, nimeni nu a câştigat în particular. Dar simplificarea operaţiunilor a determinat o eficienţă sporită din punct de vedere monetar, contabil şi bancar, apariţia preţurilor promoţionale, a unei atmosfere pozitive şi mai ales a generat o mai mare încredere în moneda naţională. Folosind sloganul din momentul lansării leului „tare“ putem afirma astăzi că „Banul are valoare!“. S-a câştigat la nivelul întregii economii şi societăţi româneşti: credibilitate şi încrederea într-un început.

În anul 2005, economia românească se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă, înscriindu-se pe o curbă treptată a creşterii, competitivităţii şi eficienţei. Aveam astfel o premisă bună pentru denominare şi pentru capitalizarea avantajelor sale. La un deceniu distanţă constatăm că inflaţia a scăzut, iar leul a dobândit valori normale, inclusiv în ceea ce priveşte variaţiile de piaţă, valori europene, demne pentru statutul de monedă convertibilă.

Acum un deceniu spuneam: Nu este uşor să fii guvernator într-o ţară unde moneda are multe zerouri. Trebuie să mărturisesc că Banca Naţională a trecut mult mai uşor peste criza financiară de după 2008 cu „leul greu“.

Ce am obţinut prin denominare? Am să subliniez efectele monetar-bancare ce sunt mai uşor de încadrat:

1. Monedele şi bancnotele româneşti de astăzi au dimensiuni mai mici, un suport polimer ce le conferă securitate şi rezistenţă, şi, prin reciclare, contribuie la ocrotirea mediului. Sunt mai uşor de păstrat şi de utilizat, au costurile de tipărire mai mici, iar monedele şi-au regăsit firesc puterea de circulaţie.

2. Activitatea casierilor s-a simplificat, cheltuielile cu procesarea şi transportul numerarului s-au optimizat, s-au redus, iar aplicaţiile informatice din economie sunt aliniate standardelor internaţionale pentru câmpurile valorice, ceea ce înseamnă costuri reduse.

3. Activitatea bancară s-a normalizat.

În anul 2005, aproape două treimi dintre români spuneau că denominarea este o măsură bună. Desigur a existat şi o anumită frică, rezervă mai ales din partea celor care fuseseră martori ai unor schimbări monetare anterioare sau din teamă că prin rotunjiri vor creşte preţurile - risc care însă nu s-a materializat.

Se demonstrează astfel că un proces relativ mai simplu, de normalizare şi simplificare precum denominarea, poate crea probleme, iar populaţia are, chiar şi involuntar, reacţii emoţionale.

Ar fi naiv să crezi că poţi convinge pe toată lumea. În acest context diversificarea ca­nalelor de comunicare şi adaptarea mesajelor au contat şi considerăm că sunt esenţiale.

Această concluzie este cu atât mai relevantă pentru schimbări complexe cum ar fi de pildă trecerea/adoptarea monedei euro.

Dacă privim cu atenţie atât tabloul macro­economic actual al României cât şi cifrele ce relevă eficienţa circulaţiei numerarului, putem afirma că denominarea monedei naţionale a fost o măsură bună şi inspirată:

♦ Inflaţia a coborât la o singură cifră şi se menţine la niveluri scăzute.

♦ Deşi unii dintre noi vorbesc încă în milioane (obiceiurile vechi se dezvaţă greu) şi în loc de leu îi spun RON – simbolul internaţional al leului nou, oamenii privesc şi utilizează însemnele monetare cu încredere.

♦ Economisirile în lei sunt dominante şi împrumuturile în lei şi-au recâştigat locul pe care îl merită.


Procesul de denominare a contribuit pe deplin la aceste transformări pozitive, inclusiv la nivelul percepţiei.

Succesul unor asemenea măsuri complexe se poate rezuma în câteva lecţii:

♦   e nevoie de o pregătire temeinică, inclusiv pentru adresarea emoţionalului;

♦  alegerea momentului şi a contextului intern şi internaţional, aici fiind importante atât inspiraţia, cât şi înţelepciunea;

♦  dozajul măsurilor este esenţial; avem o pondere mai mare sau mai mică de necunoscut, de incertitudini în evaluările pe care le facem şi de aceea folosim mereu şi insistăm pe cuvântul prudenţă în comunicatele noastre; este mai înţelept să mai rămână ceva de dat şi nu ceva de luat.

În urmă cu 10 ani i-am urat leului nou, leului „tare“ să aibă parte de sănătate. Se vede că i-a prins bine această urare pe care o reînnoiesc astăzi!“

 

De ce a fost necesară denominarea?

Am avut patru de „pentru” la acel moment:

1. Pentru a marca în mod clar încheierea unui lung ciclu inflaţionist şi intrarea într-o perioadă de eforturi pentru a obţine stabilitatea macroeconomică.

2. Pentru exprimarea preţurilor la niveluri nominale uzuale în Europa, în nicio ţară occidentală nu se exprima paritatea faţă de euro la un nivel cu două cifre. Leul avea o paritate exprimată cu 5 cifre, motiv pentru care au fost tăiate patru. În mai toate ţările din regiune se efectuase o astfel de operaţiune – Polonia (1995, s-au tăiat patru cifre ca şi la noi), Croaţia (1994), Ucraina (1996), Rusia (1998), Bulgaria (1999) şi Turcia (2005, s-au tăiat şase cifre).

3. Pentru a readuce nivelul indicatorilor valorici la parametri mai uşor inteligibili.

4. Pentru a simplifica o trecere ulterioară la euro: este mai uşor de utilizat un schimb la o paritate de 4:1 decât de 40.000:1, iar noile bancnote au exact dimensiunile bancnotelor euro astfel că nu vor mai fi necesare schimbări ale casetelor ATM-urilor după adoptarea euro.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026