• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
Special

Videoconferinţa ZF Economia Verde. Viitorul agriculturii: Cum să avem o agricultură sustenabilă? Agricultura sustenabilă se face pe termen lung. Ca să producem mult şi bine trebuie să ne gândim la sănătatea mediului şi a oamenilor

Videoconferinţa ZF Economia Verde. Viitorul agriculturii: Cum să avem o agricultură sustenabilă? Agricultura sustenabilă se face pe termen lung. Ca să producem mult şi bine trebuie să ne gândim la sănătatea mediului şi a oamenilor

Autor: Alexandra Cepăreanu

06.05.2022, 00:07 298

Avraham Marian Cioceanu,  Asociaţia Bio România: Presiunea agriculturii pe mediul înconjurător se poate reduce eficient şi rapid cu o singură condiţie - schimbarea mentalităţii de consum a populaţiei Dan Cîrstea, Moşia Chindia: Nu ai cum să ai cultură bună şi sustenabilă pe termen lung dacă nu ai grijă şi de pământ şi tot ecosistemul Raluca Nicolescu, Raiffeisen Bank: Sistemul financiar joacă un rol important în această tranziţie spre agricultura sustenabilă, iar partea de educaţie este la fel de importantă.

Agricultura sustenabilă se face pe termen lung, iar pentru ca România să pro­ducă mult şi bine, fermierii trebuie să se gândească la sănătatea mediului şi a oamenilor, a fost una dintre concluziile videoconferinţei ZF Economia Verde. Viitorul agriculturii: Cum să avem o agricultură sustenabilă?, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

„Agricultura sustenabilă trebuie să se gândească la sănătatea oamenilor, a copiilor şi a mediului, pentru că nu ai cum să ai cultură bună şi sustenabilă pe termen lung dacă nu ai grijă şi de pământ şi tot ecosistemul“, a spus Dan Cîrstea, fondator al Moşiei Chindia, o fermă de animale crescute prin păşunare de lângă Târgovişte.

Ioan Enoiu, proprietar al Naturevo, un important distribuitor cu capital românesc de inputuri agricole, precum îngrăşăminte, seminţe şi fertilizanţi, afirmă că agricultura sustenabilă se face pe termen lung, cu rezultate în timp, nu cu agricultura de subzistenţă.

„Noi ne lovim de oameni care vorbesc despre elemente ale agriculturii ca elemente de marketing mai mult, decât despre realitatea concretă. Aceste lucruri ne creează dificultăţi. Iar noi ne străduim să facem educaţie. Nu se va face agricultură performantă prin agricultură de subzistenţă. Dacă vrem să facem lucrurile cum trebuie, avem nevoie de agricultură performantă şi să avem acest lucru în vedere ca politică“, a detaliat antreprenorul.

Avraham Marian Cioceanu, preşedinte al Asociaţiei Bio România, care este formată din 27 de persoane şi a avut venituri totale de 7,75 milioane de lei în 2020, afirmă că schimbarea mentalităţii de consum a populaţiei este soluţia pentru reducerea presiunii agriculturii pe mediul înconjurător.

„Această presiune a agriculturii pe mediul înconjurător se poate reduce eficient şi rapid, fără costuri, cu o singură condiţie - schimbarea mentalităţii de consum a populaţiei, a popoarelor occidentale. Am făcut o ipoteză: un american consumă circa 170 kg de carne pe an, un indian consumă 4 kg. Iar circa 80% din cerealele produse în lume sunt consumate de animalele de fermă, iar această presiune de a produce mai mult, poate fi domolită dacă mâncăm mai puţină carne“, a detaliat el.

Prof. dr. Felix Arion, general manager al AgroTransilvania Cluster, o asociaţie nonguvernamentală ce are drept obiectiv sprijinirea dezvoltării sectorului agroindustrial, este de părere că reducerea presiunii puse de importuri în prezent pe agricultură se poate realiza prin producţiei şi procesarea materiilor prime. „Noi spunem că în România nu avem agricultură, dar trebuie să încercăm să ieşim de sub presiunea din momentul de faţă, pusă de importuri. Asta putem facem prin creşterea producţiei şi procesarea materiilor prime pe care le avem. De aici ajungem la echilibrul pe care trebuie să îl vedem în agricultura sustenabilă“, afirmă Felix Arion.

Dan Constantinescu, cofondator al businesului Nasul Roşu, producător de legume şi fructe ecologice, subliniază că în România producem mult, bine, dar important este ce facem după aceea cu aceste produse.

„Pentru că de aici vine şi răspunsul la ideea de sustenabilitate a  businessului. Să nu credeţi că în ţări precum Germania sau Franţa, unde se produce ecologic, au ajuns din senin acolo. Nu, totul s-a făcut cu educaţie. Cu alte cuvinte, dacă ar fi să pun ceva pe agenda statului român ar fi educaţia consumatorului şi a copiilor, iar de aici ar putea să se creeze o poveste frumoasă“, a adăugat antreprenorul

Radu Ciocoiu, director executiv Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank, a subliniat că la nivel mondial este o concentrare de capital fără precedent care adresează sustenabilitatea agriculturii, iar preocuparea pentru mediul înconjurător îi ajută pe fermierii să obţină şi un avantaj competitiv.

„Spre exemplu, eficienţa energetică în capacităţi de producţie sau în procesare; tehnologiile de selecţie genetică în zona de creştere a animalelor; sistemele de senzori care să proceseze date - sunt câteva iniţiative la nivel mondial care pot ajuta fermierii şi multe dintre ele sunt şi în România“, a continuat el.

Raluca Nicolescu, director IMM în cadrul Raiffeisen Bank, spune că pentru agricultura sustenabilă sunt programe dezvoltate la iniţiativa mediului de business.

„Noi la Raiffeisen Bank avem două astfel de programe. Există programe de finanţare şi pentru companii la început de drum, pentru start-up-uri, inclusiv noi avem astfel de programe de finanţare - Start-up Factory – care e la ediţia cincea. Sunt programe dedicate start-up-urilor şi cu bani de la Comisia Europeană şi sper să învăţăm să îi folosim mai bine. Energia regenerabilă poate fi o iniţiativă care să aducă destul de repede şi reducerea amprentei de carbon şi să reducă costurile fermierilor.  Sistemul financiar joacă un rol important în această tranziţie spre agricultura sustenabilă, iar partea de educaţie este la fel de importantă. Băncile sunt implicate în astfel de programe“, a concluzionat ea.

 

Radu Ciocoiu, director executiv corporate banking, Raiffeisen Bank

Investiţiile în reducerea gazelor cu efect de seră vor ajunge în jurul valorii de 20 de trilioane de dolari – din care agricultura ar avea nevoie de 400 – 600 de miliarde de dolari pe an doar în investiţii care să vizeze componenta de mediu. Deci, la nivel mondial discutăm de o concentrare de capital fără precedent care adresează sustenabilitatea agriculturii.

În ultimii ani, sectorul bancar a crescut semnificativ sumelealocate jucătorilor din sectorul agricol. Lucrurile pot fi îmbunătăţite în continuare, iar evoluţia agriculturii ajută ca intermedierea financiară să se poată face într-un cadrul reglementat. A crescut expunerea în ultimii ani, dar au apărut pe piaţă şi producători industriali, businessuri în agricultură.

La nivel mondial, agricultura este responsabilă de aproximativ 20% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar dacă nu ne concentrăm pe diminuarea gazelor cu efect de seră acest nivel o să crească.

 
 

Raluca Nicolescu, director IMM, Raiffeisen Bank

Pentru agricultura sustenabilă sunt programe dezvoltate la iniţiativa mediului de business. Noi la Raiffeisen Bank avem două astfel de programe. Există programe de finanţare şi pentru companii la început de drum, pentru start-up-uri, inclusiv noi avem astfel de programe de finanţare. Sunt programe dedicate start-up-urilor şi cu bani de la Comisia Europeană şi sper să învăţăm să îi folosim mai bine.

Spre exemplu, programul AgroIMM a ajuns deja la a doua ediţie -  suma s-a dublat, iar anul acesta programul are disponibilă suma de 5 mld. euro pentru finanţare. Programul are subvenţionată dobânda şi un grant de 10% dedicat agriculturii. De asemenea, prin PNRR prevăd fonduri importante care vor fi canalizate spre agricultura sustenabilă, spre reducerea amprentei de carbon.

Noi avem o platformă şi educaţională şi de finanţare. Sunt programe făcute de statul român sau programe dezvoltate de bănci şi sunt dedicate acestei tranziţii către agricultura sustenabilă.

 
 

Ioan Enoiu, proprietar Naturevo

Agricultura sustenabilă se face pe termen lung, cu rezultate în timp, nu cu agricultura de subzistenţă. Noi ne lovim de oameni care vorbesc despre elemente ale agriculturii ca elemente de marketing mai mult, decât despre realitatea concretă. Aceste lucruri ne creează dificultăţi.

Statul ar trebui să se bazeze pe specialişti, trebuie să fie consecvent, trebuie să fie participant activ la nivelul UE – pentru că şi acolo sunt oameni care lansează soluţii care nu sunt corecte pentru că nu sunt soluţii date de profesionişti din domeniu.

Dacă vrem să facem lucrurile cum trebuie, avem nevoie de agricultură performantă şi să avem acest lucru în vedere ca „politică“.

 
 

Prof. Dr. Felix Arion, general manager, AgroTransilvania Cluster

Trebuie să încercăm să ieşim de sub presiunea pusă de importuri în momentul de faţă şi putem să o facem prin creşterea producţiei şi procesarea materiilor prime pe care le avem. De aici ajungem la echilibrul pe care trebuie să îl vedem în agricultura sustenabilă.

În urma războiului, presiunea vine pe celelalte ţări pentru exporturi. Pe noi ne sună oameni pentru a ne întreba dacă putem exporta miei în Franţa, pe cei din zona Golfului îi interesează grânele, uleiul. Şi apare întrebarea dacă avem capacitatea de a creşte producţia şi procesarea pentru a creşte exporturile fără a afecta ceea ce mâncăm noi, în ţară.

 
 

Nicu Vasile, preşedinte, LAPAR 

Olanda, cu o suprafaţă de patru ori mai mică decât România, foloseşte 4.600 de tone de produse fitosanitare, în timp ce România foloseşte 4.500 de tone. Media pe Olanda e de 6-7 kg, iar la noi e de 0,7. Iar Olanda e un model, fiind al doilea mare exportator de produse agroalimentare.

În România, noi nu căutăm să facem strategii pentru cei mici, pentru cei de dimensiuni medii sau pentru jucătorii mari, aşa cum ar trebui să avem. Am vrut concurenţă globală, dar nu ştim să ne organizăm pentru a face faţă acestei concurenţe.

 
 

Avraham Marian Cioceanu, preşedinte Asociaţia Bio România

Această presiune a agriculturii pe mediul înconjurător se poate reduce eficient şi rapid, fără costuri, cu o singură condiţie - schimbarea mentalităţii de consum a populaţiei, a popoarelor occidentale.

Suntem de departe cea mai calificată ţară din UE pentru Green Deal. Încă avem acest potenţial pentru că avem cel mai mare număr de fermieri înregistraţi din UE.

În această criză alimentară, jumătate din populaţia României nu va muri de foame pentru că trăieşte la ţară, iar cei de la oraş, dacă statul se organizează cu centrele de colectare şi programul „Tomata“ extins inteligent pentru alte alimente, toată lumea va fi bine.

 
 

Răzvan Ionuţ Teodorescu, rector, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară)

Avem nevoie să producem mâncare din ce în ce mai multă. La nivelul României avem nevoie de organizare, trebuie să închegăm o linie roşie pentru agricultură şi probabil că vom ajunge şi în zona aceasta de a identifica un drum de la care să nu ne abatem – să avem siguranţă şi securitate alimentară.

Universităţile fac eforturi mari, avem baze de practică unde instruim studenţii, dar avem nevoie şi de mediul economic, de actorii din mediul de business pentru ca studentul să se specializeze. Pe de altă parte, mediul de business are nevoie de aceste persoane pregătite.

 
 

Csaba Lengel, CEO Sere Transilvania & Ferme Transilvania

Serele din România sunt mai puţin echipate faţă de cele din Ungaria, Polonia, Germania sau alte ţări. Polonia e o poveste de succes, ei exportă, noi importăm. Practic, suntem ineficienţi, vorbim prea mult despre ce aşteptări avem de la stat.

Eu cred că statul ar trebui să simplifice fiscalitatea şi să nu ne mai pună piedici. Eu nu mai pot să vând sere în România pentru că sunt doar piedici. Aşa am ajuns să exportăm spre Ungaria, Slovacia, Danemarca şi alte ţări.

În ultimii 10 ani, suprafaţa agricolă a României a scăzut de 12 ori.

 
 

Vasile Priceputu, proprietar, Pricons Agriculture

Ce ar însemna ca serele din România să fie încălzite cu panouri fotovoltaice sau prin alte surse? Nu doar că am produce mâncare pentru români, dar am reuşi să ajungem la un nivel care să ne permită să conectăm în Europa şi în lume.

Anul trecut ziceam că România va conta pe harta mondială a lumii atunci când va exporta hrană pentru oameni, adică atunci când va procesa materiile prime pe care le are. Să mergem spre a vinde făină, nu grâu, spre a vinde ulei şi nu floarea-soarelui.

 
 

Dan Constantinescu, cofondator, Nasul Roşu

Ar trebui să introducem şi consumatorul în ecuaţie. Ideea este că trebuie să investim ca ţară în educaţia consumatorului.

În România producem mult, bine, dar important e ce facem după cu aceste produse. Pentru că de aici vine şi răspunsul la ideea de sustenabilitate a  businessului.

Dacă ar fi să pun ceva pe agenda statului român ar fi educaţia consumatorului şi a copiilor, iar de aici ar putea să se creeze o poveste frumoasă.

Consider că, pentru ca producţia să fie sustenabilă, este important şi trebuie să fie susţinută de desfacere.

 
 

Dan Cîrstea, fondator Moşia Chindia 

Agricultura sustenabilă trebuie să se gândească la sănătatea oamenilor, a copiilor şi a mediului, pentru că nu ai cum să ai cultură bună şi sustenabilă pe termen lung dacă nu ai grijă şi de pământ şi tot ecosistemul.

Rolul nostru acum este acela de a produce mai mult pentru că oamenilor le place şi ideea de creştere naturală şi gustul.

Din partea autorităţilor avem nevoie doar să ne lase să ne mişcăm, statul trebuie să ne lase să producem.

Vrem mâncare sănătoasă, foarte bine - cine e la ţară să facă acolo o mică livadă, seră. Pe de altă parte, cei de la oraş, noi, spre exemplu, vă creştem porcul la Moşia Chindia.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702