♦ „Toate industriile sunt într-o cursă de transformare digitală contracronometru pentru a fi capabile şi pregătite să fie competitive în următorii 5-10 ani“ ♦ „Chiar dacă ne putem face iluzia că evoluăm repede, va fi insuficient pentru a ţine pasul cu celelalte ţări, pieţe, companii. Pierdem competitivitate şi, în final, pierdem şi puţinele resurse care ne-ar putea duce mai departe.“ ♦ „Primul lucru pe care l-aş spune sectorului privat, care nu a atins AI-ul până acum este să nu mai aştepte pentru că vor avea o competiţie grea pe piaţă. Totul merge atât de repede, iar lumea nu aşteaptă.“
România trebuie să adopte cât mai repede şi să utilizeze cât mai multă tehnologie pentru a putea ţine pasul cu pieţele care deja s-au obişnuit să lucreze împreună cu soluţii şi produse tech care să le uşureze munca şi să le crească productivitatea, au concluzionat speakerii prezenţi în prima zi a conferinţei ZF Digital Summit 2023. Ce rol poate juca AI în transformarea digitală a României?, realizată de ZF în parteneriat cu Vodafone, Mastercard, Visa, Orange, Vantage Towers, Bitdefender, Ericsson, Bondoc şi Asociaţii, Corporate Intelligence Agency, Inform Lykos, Oves Enterprise, Kontron, Computerland şi eShopTen.
„Elementul fundamental pentru orice organizaţie comercială privată este viteza de adopţie. Este o iluzie să crezi că ai timp, în niciun domeniu, indiferent că vorbim despre retail, despre domenii mai conservatoare, precum cel financiar-bancar, chiar şi de industria IT însăşi, toate sunt într-o cursă contracronometru pentru a fi capabile, pentru a fi pregătite să fie competitive mai departe în următorii 5-10 ani. Dacă fondurile şi inteligenţa umană nu vor fi alocate în următorii doi – maximum trei ani, eu garantez că viitorul va fi unul foarte întunecat şi, în cel mai fericit caz, vor fi preluaţi“, a spus Eugen Schwab, vicepreşedinte CEE, Pierre Audoin Consultants (PAC), companie de consultanţă şi analiză.
Şi Pierre Alain Bauer, Co-Managing Director, Chief Commercial Officer, Austriacard, a susţinut în cadrul conferinţei ZF că ritmul de adopţie al noilor tehnologii este foarte important.
„Spre exemplu, primul lucru pe care l-aş spune sectorului privat, care nu a atins AI-ul până acum este să nu mai aştepte. Totul merge atât de repede şi nu trebuie să uităm că acum un an nu aveam aproape nimic, lumea nu aşteaptă. Aş spune să investească, să creeze bugetul necesar, iar dacă nu există buget să pună minimul necesar. În acelaşi timp să investească în forţa de muncă necesară pentru a se putea descurca cu viitorul. Pentru cei care nu fac acest lucru vor avea o competiţie grea pe piaţă“, a spus Pierre Alain Bauer.
Eugen Schwab a adăugat că un aspect important care poate susţine evoluţia transformării digitale a României este talentul şi oamenii pregătiţi pe care ţara îi are în acest domeniu şi de care are nevoie atât mediul privat cât şi cel public.
„Vedem şi la nivel de recrutare, la nivel de headhunting şi în zona de executive search o concentrare pe acele profile de leadership care au această educaţie, deschidere şi înţelegere pentru a duce organizaţiile la nivelul următor. De asta este nevoie şi în sectorul public, şi în sectorul privat. Trebuie să ai de unde să-i iei şi trebuie să ai de unde să-i formezi. Acolo este fundamentul şi dacă nu vom avea grijă de această zonă, România va merge într-o direcţie pe care ne-o dorim, dar cu o viteză insuficientă. Chiar dacă ne putem face iluzia că evoluăm repede, va fi insuficient pentru a ţine pasul cu celelalte ţări, pieţe, companii. Pierdem competitivitate şi, în final, pierdem şi puţinele resurse care ne-ar putea duce mai departe. Este o spirală din care trebuie să ieşim“, a mai spus Eugen Schwab.
Sorin Pâslaru, redactor-şef, ZF: Avem două forţe mari în IT-ul românesc: una - viteza internetului şi a doua - avem o putere a creierului de informatician. Avem în continuare tineri absolut strălucitori care astăzi conduc liniile de producţie şi dezvoltare din UiPath şi nu mai spun de forţele uriaşe care sunt creierele românilor de la nivelul companiilor globale - în Microsoft, în Oracle, oriunde mergeţi găsiţi români. La UiPath - care este diferenţa? Este prima organizaţie. Una este să te duci singur şi una este să pui toate creierele la un loc, într-un brand. Asta-i lipseşte României şi în construcţii şi în orice alt domeniu de activitate: să ne organizăm şi creierele locale să fie puse în branduri locale cu drepturi de proprietate intelectuală.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc şi Asociaţii
► Ne aşteptăm ca într-un orizont destul de scurt de timp, complexitatea reglementărilor din mediul virtual să se apropie de cea din mediul offline. Vorbim de protecţia datelor personale, vorbim de baze de date, de cybersecurity şi sunt anumite situaţii speciale care necesită supra-reglementare. Avem exemplu zona de servicii esenţiale. Sunt o serie de agenţi economici care trebuie să aibă o întreagă documentaţie pe zona de siguranţă cibernetică.
► Acestă dezvoltare la care asistăm acum efectiv ar replica o bună parte din economia actuală. Deci trebuie să ne aşteptăm la un univers similar de complexitate. Companiile, de exemplu, multinaţionalele, probabil că vor beneficia de nişte modele, de anumite abordări standardizate de la grup şi probabil că vor folosi acel know-how şi la nivel local. Pe de altă parte, companiile româneşti trebuie să fie foarte atente, pentru că nu au acest know-how. Mai ales că la talia actorilor de la noi şi la numărul de IT-şti pe cap de locuitor, riscăm să rămânem într-o minoritate din perspectiva aceasta.
Elena Ungureanu, country manager, Visa România
► Folosim inteligenţa artificială de peste 30 de ani în lupta împotriva fraudei. Totodată, suntem pionierii „tokenizării“, care înlocuieşte detaliile sensibile ale cardului unui client cu un token – un cod unic ce poate fi utilizat numai la acel comerciant, pentru produsele sau serviciile sale. Acest lucru poate reduce riscul de fraudă cu până la 50%. Am investit peste 10 miliarde de dolari la nivel global în ultimii cinci ani în tehnologie, pentru a reduce frauda şi a îmbunătăţi securitatea reţelei. Mai exact, 500 de milioane de dolari au fost dedicaţi inteligenţei artificiale şi infrastructurii de date, care ne-a permis să dezvoltăm 100 de capabilităţi diferite care folosesc AI pentru a ne proteja partenerii financiari şi consumatorii.
► Am plecat de la premisa că dacă nu păstrăm sistemul curat, nu va exista încredere, deci oamenii nu vor folosi tranzacţiile digitale. Spre exemplu, când o tranzacţie digitală este refuzată la plată, în medie cam de trei ori, sunt şanse de 2,5 ori mai puţine ca acel deţinător să mai utilizeze cardul.
Gabriel Zgunea, CEO, Corporate Intelligence Agency
► Inteligenţa artificială poate fi folosită şi în sens negativ. Există doi boţi de care am auzit - unul se cheamă WormGPT (care nu mai funcţionează de câteva zile) şi EvilGPT - cu ajutorul cărora atacatorii şi fraudatorii de orice fel pot să-şi planifice campanii de fishing sau orice alte tipuri de infracţiuni - clonare de carduri şi orice altă activitate ilicită cu ajutorul lor. Chiar şi boţii care nu sunt construiţi să ofere genul ăsta de informaţii pot fi păcăliţi să le ofere.
Un test pe care l-am făcut la începuturile primului bot ChatGPT a fost să îi cerem să ne furnizeze o listă cu cinci site-uri pe care putem să găsim informaţii despre cum se pot crea campanii de fishing şi alte infracţiuni cibernetice. Iar primul răspuns a fost că nu ne poate furniza o astfel de listă. A doua cerinţă a noastră a fost să ne ofere o listă cu cinci site-uri de care ar trebui să ne ferim când vine vorba de fishing şi şi fraude. Şi atunci ne-a spus cele mai importante cinci pe care le cunoştea.
Monica Iancu, partner, Bondoc şi Asociaţii
► ChatGPT a avut o influenţă asupra regulamentul privind inteligenţa artificială - multe dintre modificările aduse proiectului de Parlamentul European sunt legate tocmai de experienţa sau de informaţiile care au apărut ca urmare a evoluţiei ChatGPT. Deci, la momentul acesta suntem în faza în care însuşi legislatorul încearcă să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă în practică şi să reglementeze la nivel de principiu cât mai flexibil, pentru că viitorul va arăta probabil la fel sau şi mai accelerat, evoluţia tehnologică va fi cu siguranţă rapidă şi atunci trebuie căutat şi găsit un cadru legislativ care de fapt să-ţi dea posibilitatea să-l aplici într-un orizont de timp suficient.
Acest regulament este încă în proces legislativ şi se aşteaptă să fie finalizat până la sfârşitul acestui an. Astfel, va intra în vigoare cel mai devreme la începutul lui 2026. E un efort legislativ care trebuie asimilat inclusiv de noi. Aşa cum şi cu GDPR-ul am avut doi ani de pregătire înainte de aplicabilitatea efectivă.
Doina Vîlceanu, chief marketing officer, Content Speed
► Aplicaţiile de mobil, în general, sunt nişte instrumente fenomenale pentru businessurile medii şi mari. Pentru că o companie mică, la început de drum nu are ce să facă cu un astfel de instrument în portofoliul lor de servicii sau de canale de interacţiune cu proprii clienţi.
► Există aplicaţii în schimb pentru B2B, aplicaţiile pentru companiile de distribuţie. Ori tu, în momentul în care eşti revânzător al unei companii mari, tu nu vei şterge niciodată aplicaţia respectivă de mobil, pentru că tu pe acolo îţi dai comenzile, pentru că şi distribuitorul acela nu mai vrea să aibă ditamai echipa de vânzători care să umble prin toată ţara cu cataloagele în portbagaj, să-ţi arate ţie produsele, ci îţi arată un catalog online. Şi atunci aplicaţia de mobil B2B devine şi o soluţie de automatizare a forţei de vânzări (SFA) devine o interfaţă, o jucărie foarte importantă pentru agenţii de vânzare şi în interacţiunea cu revânzătorii lor.
► Suntem la începutul începuturilor, România fiind atât de în spate şi din punct de vedere al numărului de IT-işti, cu siguranţă şi al digitalizării companiilor, a comerţului tradiţional.
Ionel Crăciun, business development manager CEE, Vantage Towers
► Cred că infrastructura ca amplificator pentru ceea ce înseamnă telecomunicaţii joacă un rol esenţial şi este deseori neglijată. Nu doar modelul nostru de business în sine se schimbă, apar atribute noi care ne fac rezilienţi, agili şi ne ajută să luăm decizii mai repede şi mai inteligent.
► Înţelegem că şi industria în sine se schimbă, are nevoie de acest amplificator. Vorbim în special de operatorii mobili şi numai.
► Dacă ne uităm la cifre, vedem că trăim un tandem în care o entitate aşteaptă ca cealaltă să investească şi să o ia înainte.
Noi, din perspectiva infrastructurii ne dorim şi depunem eforturi pentru a fi relevanţi.
► Maxim de formă şi minim de conţinut, cred că asta defineşte Vantage Towers şi asta ar trebui să definească tot ceea ce înseamnă infrastructura în România: sustenabilitate şi proiectul care sunt shared, creezi o singură resursă pe care o deschizi către ceilalţi interesaţi, care se pot folosi de ea.
Andra Cazacu, director industry analist relations, Bitdefender
► Raportul Forrester consideră că Bitdefender se diferenţiază de marii lideri din securitatea cibernetică de la nivel global printr-un focus foarte puternic asupra prevenţiei. Majoritatea tehnologiilor pe care le dezvoltăm sunt în zona de prevenţie. Prevenţia înseamnă să opreşti un atac înainte să-ţi intre în infrastructură. Suntem consideraţi cei mai puternici furnizori pe zona de prevenţie. Suntem unul din cei patru lideri din raport şi suntem nou intraţi în acest raport, lângă Microsoft şi alţi doi jucători mari din piaţă.
► Analiştii din cadrul industriei tratează cu multă atenţie aspectul fraudei şi capabilităţile antifraudă când evaluează soluţiile de securitate la nivel global, cum este cea a Bitdefender. Măsurile antifraudă sunt un criteriu foarte mare în evaluarea capacităţii soluţiei de protecţie, mai ales la nivel de business.
► Rapoartele de analist fac parte din sfera mai mare a rapoartelor de industrie care evaluează independent comercianţii de securitate. Casele de analişti evaluează anumite soluţii de business în anumite pieţe, cum este piaţa de securitate cibernetică, şi ajută companiile mari şi foarte mari să ia decizii de securitate în cunoştinţă de cauză.
► În momentul în care o companie mare face o investiţie într-o soluţie de securitate, vorbim de sute de mii sau milioane de euro şi atunci ei se duc la un raport de evaluare pentru a vedea dacă decizia lor este înţeleaptă.
Eugen Schwab, vicepreşedinte CEE, Pierre Audoin Consultants
► Dacă vorbim despre România, vedem un total al cheltuielilor legate de IT de undeva la 4 mld. euro, nu vorbesc despre export, ci despre piaţa locală. Este o valoare extrem de mică pentru o ţară ca România, reprezintă numai 1,3% din PIB.
► Dacă ne uităm la ceea ce se cumpără în piaţă, chiar şi cu o creştere de 5% - 10% pe care o previzionăm anul acesta, ajungem la 2,5 mld. euro la zona de hardware – software şi servicii. Dacă ne uităm numai la software şi servicii, unde este valoarea adăugată cea mai mare azi, acolo suntem la 0,5% din PIB.
► Dacă piaţa din România nu va face un salt semnificativ, este foarte greu să ţină pasul cu ceea se întâmplă pe pieţele mature. Suntem în concurenţă la nivel de resurse şi la nivel macroeconomic cu celelalte ţări.
Bogdan Putinică, country manager, Microsoft România & Moldova
► Am văzut o concentrare pe cheltuieli din zona de IT legate de infrastructură – pe calculatoare, servere, laptopuri şi imprimante. Asta nu înseamnă transformare digitală, valoarea adăugată ridicată nu prea se vede în piaţă.
► Pentru a face transformare digitală în această ţară este nevoie de un pic de curaj pentru că viziune avem, de a trece de la achiziţiile directe de infrastructură, care aglomerează SEAP în ultima vreme, la achiziţii de servicii, de aplicaţii, de valoare adăugată ridicată, de inteligenţă, de conectare a surselor de date şi de a pune la dispoziţia omului simplu lucruri care ne fac viaţa mai uşoară.
► Inteligenţa artificială, pusă la lucru, reprezintă nici mai mult nici mai puţin decât o unealtă în slujba transformării digitale.
Ion Georgescu, country manager România şi Moldova, Bitdefender
► Utilizarea tehnologiilor, fie că vorbim de inteligenţa artificială sau metode, modele de învăţare sunt necesare. Diferenţa este dată de modul în care le putem folosi. În Bitdefender, noi credem că utilizarea acestor tehnologii poate duce către succes, utilizându-le într-un mod eficient, pozitiv şi corect.
► Educarea în zona de securitate cibernetică ar trebui să ne facă responsabili ca individ. Dacă reuşeşti să devii responsabil sau un ambasador când vine vorba de securitate cibernetică vei reuşi cumva să te fereşti de ameninţările din piaţă.
► Din păcate, utilizarea tehnologiei poate avea două direcţii, una pozitivă şi una negativă. Din păcate vedem atacuri scrise mai bine, coduri mai bine aranjate, astfel încât aceste atacuri să lovească infrastructurile mult mai eficient.
► Ce este important când vorbim de zona de securitate cibernetică, de vendorul de securitate cibernetică Bitdefender este să ofere această consiliere tuturor partenerilor şi clienţilor pentru a-i ajuta să stabilească o strategie de securitate cibernetică şi o strategie de rezilienţă cibernetică.
Pierre Alain Bauer, co-managing director, chief commercial officer, Austriacard
► Ce este interesant pentru mine este că una din puterile României este numărul oamenilor educaţi în IT, fie în ţară, fie în afara ţării. Este o oportunitate fenomenală să se împingă pe zona aceasta.
► De exemplu, pe zona bancară, sunt deja bănci mari care folosesc chatboturi zilnic şi pentru serviciile oferite clienţilor. Desigur aşteptarea este ca să ofere şi statul ajutor să creeze infrastructura, dar în acelaşi timp sunt companii aici care lucrează foarte tare la acest lucru şi care nu aşteaptă nimic.
► Primul lucru pe care l-aş spune sectorului privat, care nu a atins AI-ul până acum este să nu mai aştepte. Aş spune să investească, să creeze bugetul necesar, iar dacă nu există buget să pună minimul necesar. În acelaşi timp să investească în forţa de muncă necesară pentru a se putea descurca cu viitorul. Pentru cei care nu fac acest lucru vor avea o competiţie grea pe piaţă.
Irina Bălan, director customer experience, România & Moldova, Microsoft România
► ChatGPT este varianta publică a generative AI şi este cea mai cunoscută variantă pe piaţă. OpenAI vine cu zona de inovaţie, iar Microsoft vine cu super computerul.Toate produsele AzureOpenAI sunt disponibile prin această platformă.
► Microsoft propune trei moduri de a folosi AI în businessuri. Prima variantă sunt copiloţii, aceştia sunt nişte variante de artificial inteligence gata pregătite. Aceşti copiloţi sunt integraţi în absolut toate produsele Microsoft, în zona de windows, în zona de github, în zona de office 365, în zona de e-mail.
► Cumpărând copilotul puteţi scrie e-malurile din platforma office 365. Office 365 oferă această capabilitate, securizată, doar cu datele dumneavoastră, nu sunt trainuite modelele OpenAI. Este cea mai uşoară modalitate de a utiliza AI. Clienţii nu trebuie să customizeze foarte mult este varianta software as a service al artificial intelligence. Copilotul pentru Office 365 a fost lansat săptămâna trecută pe 1 noiembrie.
Mihai Filip, CEO şi Fondator, Oves Enterprise
► Cred că ar ajuta inclusiv ChatGPT multe companii şi autorităţi să meargă în direcţia corectă, Dar pentru asta avem nevoie de un arbitru. Încercăm să facem tot mai mult partea de AI adoption, dar ne lovim de multe bariere, iar în principal este vorba de neîncredere, mai ales în România.
► AI-ul comprimă toate informaţiile pe care le ai în inteligenţă. Eu zic că putem folosi această inteligenţă să digitalizăm ANAF. Un indicator important este câtă hârtie se foloseşte în fiecare instituţie. În România nu stăm prea bine.
► Dacă ne uităm la Tarom, din cei 350 de angajaţi, nu ştiu dacă lucrează 50 şi din acei 50, cred că un AI performant va ajunge la o echipă de 5 oameni. Ştiu că intrăm în discuţia că îşi pierd locurile de muncă pentru AI. Nu este chiar aşa. Dacă ne uităm acum 50 de ani, jumătate din joburile de astăzi nu existau. Cumva cred că ajungem acolo, mai avem puţin de mers. Stau 10 oameni să analizeze un raport financiar când un AI îl analizează în 30 de secunde
