• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Special

ZF Health & Pharma Summit 2022. Industria farma este una strategică, să asiguri o parte din producţie în România înseamnă să securizezi aprovizionarea cu medicamente

ZF Health & Pharma Summit 2022. Industria farma este una strategică, să asiguri o parte din producţie în România înseamnă să securizezi aprovizionarea cu medicamente

În prima zi a evenimentului ZF Health & Pharma au fost prezenţi cei mai mari trei producători de medicamente de pe piaţa locală, Zentiva, Terapia şi Antibiotice Iaşi.

Industria farma trebuie să reprezinte un sector strategic, iar autorităţile trebuie să impulsioneze investiţiile în producţia de medicamente în România. Acest lucru se va traduce în securizarea aprovizionării populaţiei cu medicamente, mai ales în perioadele de criză, au concluzionat reprezentanţii celor mai mari fabrici producătoare de medicamente din România, prezenţi la evenimentul ZF Health & Pharma.

Conferinţa a fost organizată de Ziarul Financiar, cu sprijinul partenerilor Dent Estet, Dr. Leahu, Roche, Antibiotice, ARPIM, Bondoc & Asociaţii, CTP, Cushman & Wakefield Echinox, Filip & Company, HTSS, Farmacia Dona, IqVia, Medicover, PwC, Respiro by A&D Pharma, Sanador, Sanofi, Servier, Siemens Healthineers, Stada, Terapia, UNSAR.

„Toate discuţiile din pandemie au dispărut, mergem pe importuri, mergem înainte pe o dependenţă. Nu construieşti o fabrică dacă nu te gândeşti la export. Exportul la Terapia reprezintă circa 25%. Când am vorbit individual cu politicieni au înţeles problema noastră. Eu continui să cred că stă în mâna guvernului să facă politici publice bune, să dea facilităţi fiscale, sunt 5.000 de oameni care lucrează în fabricile din România, trebuie gândită piaţa muncii din temelii şi modul în care aceste investiţii în dezvoltarea resursei umane se pot întoarce (...) Dacă vom avea facilităţi ţintite pe acest domeniu, sigur vom atrage marile companii de profil”, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia.

 Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, spune că toate diviziile au fost consolidate. „Investim continuu, ne-am remodelat platforma, ne-am aliniat la noile realităţi. Am consolidat toate diviziile, vom pune în funcţiune o nouă fabrică în luna octombrie – am investit 25 mil. euro, o parte din investiţie a fost făcută în pandemie. Vrem să satistacem piaţa din România şi jumătate să ducem pe pieţe internaţionale”, a spus Ioan Nani.

Strategia la nivelul Uniunii Europene prin care s-ar putea transfera producţia de materii prime din China spre ţări din Europa este un obiectiv îndepărtat, astfel că producătorii vor continua să se aprovizioneze de pe pieţele din Asia, ceea ce înseamnă presiune suplimentară pe producţie.

„E adevărat că pandemia a arătat ce înseamnă producţia locală de medicamente şi ce înseamnă să ai în România producători de medicamente care să poată livra imediat produse, indiferent de ce se întâmplă în exterior”, a spus Simona Cocoş, CEO-ul Zentiva. Industria farma este o industrie cu tehnologie de ultimă oră, iar ca să fii în pas cu restul jucătorilor din piaţă trebuie să investeşti constant, potrivit acesteia. „În ultimii ani am investit 44 milioane de euro în cele două fabrici. Vom continua să facem asta. În special, transferăm produse pe care să le facem în România pentru export, pentru că piaţa de aici nu este încă foarte atractivă. Dacă am beneficia de facilităţi fiscale investiţiile ar fi şi mai mari”, a mai adăugat ea.

La capitolul investiţii de la zero, germanii de la Stada vor construi o fabrică de medicamente la Turda (Cluj), o investiţie de peste 50 mil. euro cu ajutor de stat. „Am decis să ne extindem aici, să facem o investiţie majoră şi să construim o facilitate de producţie, în localitatea Turda, investiţia totală va fi de peste 50 mil. euro. Beneficiază de un ajutor de stat de peste 20 mil. euro. Pentru acest gen de proiecte este bătălie între toate ţările din grup. Am reuşit să aducem proiectul aici, această fabrică va fi funcţională în 2024, cred că va fi o operă de artă”, a spus Mihai Fugarevici, general manager al STADA România, la ZF Health & Pharma. În cadrul fabricii din Turda vor lucra în 2025 peste 400 de angajaţi.

 

Mihai Fugarevici, general manager, Stada România

Când e vorba de dezvoltarea unei fabrici este bătălie între ţări. Noi am reuşit să aducem proiectul aici, iar fabrica din Turda va fi funcţională în 2024. Fabrica va avea o capacitate de producţie de 100 milioane de unităţi în 2025. Aceste produse vor fi comercializate în peste 120 de ţări din lume. Probabil peste 90% din producţie va merge la export. Vor fi nouă linii de producţie. În cadrul acesteia vor lucra 400 de oameni în 2025, iar o bună parte din ei, probabil peste 30%, vor fi angajaţi cu studii superioare.

Industria farma e una destul de hi-tech. În cadrul fabricii vom aduce tehnologie de ultimă oră, construim de la zero, nu aducem tehnologii vechi. Mergem pe o fabrică cu energie verde, panouri solare, sisteme moderne şi consum redus de energie.

Farma este o industrie strategică. Să ai o parte din producţie în România înseamnă securizarea aprovizionării ţării cu medicamente.

 

Ioan Nani, director general al Antibiotice Iaşi

Noi avem şi partea de cercetare, vrem să ieşim pe piaţă cu noi substanţe. Vom încerca să ieşim cu biofertilizatori pentru agricultură şi pentru plantele de casă şi asta putem face doar prin cercetare. Gestionăm anual peste 20 de produse noi, produse generice cu o componentă inovativă, care substituie alte produse. De asemenea, ne propunem ca până în 2025 să venim cu 80 de produse în portofoliu care să genereze o creştere de 85% a afacerii noastre.

Avem multe proiecte ambiţioase, o parte sunt deja realizate, o parte vor fi puse în funcţiune în luna octombrie. Avem şi investiţia de 200 mil. lei. în cele două fabrici noi de produse sterile şi produse topice sterile.

Muncim enorm pentru a atrage forţă de muncă necalificată pe care trebuie să o calificăm noi. Atragem studenţi, îi instruim câte 3-6 luni la locul de muncă, apoi îi selectăm.

 

Dragoş Damian, CEO al Terapia

Stă în mâna guvernului să facă politici publice bune, să dea facilităţi fiscale - suntem 5.000 de oameni care lucrează în fabricile de medicamente din România -, pentru ca piaţa să se dezvolte şi să atragă investiţii străine şi nu numai. Dacă vom avea facilităţi ţintite pe aceste domenii, politici publice, sigur vom atrage marile companii de profil în România.

Trebuie gândită piaţa muncii din temelii şi modul în care aceste investiţii în dezvoltarea resursei umane se pot întoarce. De asemenea, industria trebuie să înceteze cu acest «furt» al angajaţilor de la unul la altul. Trebuie să dezvoltăm împreună resursa umană şi să cerem mediului preuniversitar şi universitar ce avem nevoie, pentru că noi evoluăm, dar mediul academic nu ţin pasul.

 

Simona Cocoş, CEO Zentiva

Industria farma este o industrie cu tehnologie de ultimă oră, iar ca să fii în pas cu restul jucătorilor din piaţă trebuie să investeşti constant. În ultimii ani am investit  44 milioane de euro în cele două fabrici. Vom continua să facem asta. Dacă am beneficia de facilităţi fiscale investiţiile ar fi şi mai mari.

În rezultatul obţinut în 2021, 683 mil. lei afaceri şi profit 105 mil. lei, exporturile ne-au ajutat foarte mult. Zentiva este companie care exportă mai mult de 50% din producţie, în 25 de ţări. Din păcate, nu vorbim de o evoluţie aşa de frumoasă şi pe piaţa din România.

2022 este un an foarte greu din păcate. Climatul geopolitic dificil, explozia preţurilor la materii prime şi energie, aprovizionarea greoaie cu materii prime, toate aceste lucruri au dus la nişte creşteri de preţuri foarte mari. Practic ne aflăm la mijloc – pe de-o parte avem cele mai mici preţuri de producţie din Europa, iar pe de altă parte taxa clawback şi costuri mai mari la materii prime şi utilităţi faţă de anii trecuţi.

 

Alina Culcea, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

Contribuţia sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plăţile specifice sectorului având un aport de peste 0,6-0,7 mld. euro.

Pe traseul compensării sunt multe procese birocratice care durează foarte mult. De la publicarea listei cu medicamente compensate până când medicamentele ajung la pacient durează, pentru că durează şi luni de zile până când protocoalele sunt publicate.

 

Iulia Ionescu, country lead Sanofi România

România ocupă locul 7 în ceea ce priveşte populaţia la nivelul Europei, iar în ceea ce priveşte PIB-ul în valoare absolută ocupă locul 13, potrivit ultimelor date din 2020, de la Eurostat. Şi trebuie să facem cumva să fim în prima jumătate a topului măcar şi în ceea ce priveşte accesul şi finanţarea sistemului de sănătate.

Spre exemplu, pentru medicamentele cu heparină - anticoagulant, există un deficit de stoc la nivel mondial care a debutat înainte de pandemie.

 

Gabriel Dina, director de programe, Pfizer România

Dacă vrem să avem un sistem de sănătate sustenabil avem nevoie de promovarea sănătăţii şi de programe de prevenţie. În 2019, în România aveam 236.000 de cazuri de externări din spitale, cu diagnostic primar sau secundar cu pneumonie şi 15.000 de decese. În 2021, Ministerul Sănătăţii şi-a asumat un ghid de vaccinare a persoanelor la risc.

 

Bogdan Chiriţoiu, preşedinte, Consiliul Concurenţei

Piaţa farma s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, au apărut medicamente noi care sunt disponibile pacienţilor, sistemul clawback a ajuns într-un  animit echilibru, se aud mai puţine plângeri la adresa taxei clawback.

Ne e teamă ca oamenii să nu dea bani mulţi pe lucruri care nu sunt utile. Pentru că oameni confundă medicamentele cu suplimentele alimentare.

 

Silviu Vasile, counsel, Filip & Company

Se face o confuzie în rândul consumatorilor privind medicamentele OTC (fără prescripţie medicală) şi suplimentele alimentare. Medicamentele OTC sunt acele produse destinate vindecării bolilor. Suplimentele alimentare au ca rol suplimentarea unui stil de viaţă sănătos. Medicamentele au nevoie de autorizare pentru a fi puse pe piaţă, sunt supuse unor norme stricte de farmacovigilenţă şi urmărire a reacţiilor adverse în timp ce suplimente alimentare au un regim un pic mai relaxat.

 

Rareş Mărculeţ, CFO, farmaciile DONA

Performanţa unei farmacii depinde foarte mult de colectivul din cadrul acesteia. Dacă farmaciştii au grijă să fidelizeze pacienţii, să îi consilieze, pacienţii revin. E importantă relaţia dintre oameni şi farmacişti.

Preţul unei licenţe pentru deschiderea unei farmacii depinde de oraş dar şi de mărimea oraşului. Un preţ minim ar fi de zeci de mii de euro, iar un preţ maxim depăşeşte 500.000 euro.

 

Adrian Pârvu, membru al CA, Farmaceutica Remedia SA

În farmaciile în care am instalat roboţi, am observat o reducere a timpului de lucru a farmacistului cu 2-3 ore pe zi, ore care pot fi folosite pentru consilierea pacienţilor. Atractivitatea acestei soluţii este dată de timpul relativ scurt de recuperare a investiţiei de 3-4 ani.

S-a constatat şi o reducere mare a numărului de paşi făcuţi zilnic în farmacie. Pentru că un braţ robotic aduce medicamentele în timp ce farmacistul poate consilia pacienţii. Practic, farmacistul acordă mai multă atenţie pancienţilor.

 

Bogdan Chiriac, director executiv, Farmaciile Myosotis

Rolul farmacistului este de a rămâne esenţial în relaţia cu pacientul şi de a îmbunătăţi starea de sănătate pentru populaţie. Avem mulţi pacienţi vârstnici care vin la farmacie doar pentru a sta puţin de vorbă cu farmaciştii.

Avem aproximativ 150 de farmacii în Galaţi, Brăila, Vrancea, Tulcea şi Contanţa. Circa 90% sunt farmacii urbane, iar restul sunt rurale.

 

Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii

Ne interesează creşterea speranţei de viaţă, dar mai ales ne interesează viaţa sănătoasă a oamenilor de aici şi trebuie să le oferim acces la servicii de sănătate. Dacă o să continuăm cu actuala politică de concentare a atenţiei pe serviciile medicale exclusiv spitaliceşti, în câţiva ani sistemul de sănătate din România probabil că nu va mai fi sustenabil, pentru că nevoia de servicii medicale este în creştere şi trebuie să existe un mecanism prin care să apropii aceste servicii de cetăţeni, şi să poţi să controlezi costurile.

 

Michel Eschenbrenner, director general, Servier Pharma România

Avem nevoie de cadru legislativ stabil pentru a investi, avem nevoie de predictibilitate pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte evoluţia pieţei. Deocamdată, investiţiile sunt  la nivelul educaţiei, suport, granturi. Ne uităm să ne implică chiar în producţie dacă este posibil.

 

Lucian Bondoc, managing partner, Casa de avocatură Bondoc şi Asociaţii

Presiunea pentru accesul pe piaţă efectiv este destul de mare pentru că procedura de health technology assessment face ca marea majoritate a medicamentelor noi să nu poată intra pe piaţă decât într-un regim de cost volum, cost volum rezultat, ceea ce implică discounturi foarte mari şi riscuri în caz de depăşire.

 

Claudia Fleischer, director general, Roche România

Diagnosticarea exactă joacă un rol extrem de important care se traduce în final într-un cost scăzut în societate. Nu este vorba doar de a creşte investiţiile, ci şi de a le da cea mai bună întrebuinţare.

Anul acesta am introdus zece noi medicamente în piaţa locală şi nu am retras nimic, un lucru foarte important de menţionat.

 

Silviu Lungu, associate director offering management & data suppliers, IQVIA România

Piaţa de medicamente cu prescripţie a atins 4 mld. euro, o creştere de 17%, iar pe consumer health valoarea a fost de 1,54 mld. euro, o creştere de 26,1%. Canalul de retail a crescut foarte mult (75%), impulsionat de segmentul de consumer health.

Creşterea pieţei de medicamente a venit din creşterea de preţ, creşterea de volum şi lansări noi.

 

Rodica Târcavu, partner industrial agency, Cushman & Wakefield Echinox

România se află la coada clasamentului în topul celor mai mari producători de medicamente. În Europa domină companiile din Elveţia şi Germania, cu capacităţi de producţie de peste 40-50 miliarde de euro, iar în topul celor mai mari producători din lume sunt cinci companii americane, printre care Pfizer şi Johnson & Johnson (J&J).

 

Alina Marinescu, director general, Catena

Tipologia consumatorului viitorului va fi definită în următorii 2-3 ani. În mod sigur pandemia a adus modificări, iar ce-a fost înainte de 2020 nu va mai reveni.

Chiar dacă va exista o criză în perioada următoare pot spune că suntem pregăţi. Oamenii vor avea nevoie întotdeauna de farmacie, iar noi suntem acolo cu medicamente.

 

Ruxandra Târlescu, partener, PwC România

În România există facilităţi fiscale care pot fi aplicate de companiile din farma, inclusiv de jucătorii care produc medicamente inovative dar care nu au fabrici locale. Una dintre acestea se referă la facilitatea care urmăreşte profitul reinvestit. Practic, orice profit care se investeşte în achiziţia de echipamente tehnologice, calculatoare, programe informatice, este scutit de taxe.

 

Mihai Băjan, proprietar, Farmaciile Băjan din Vâlcea

Controlul Casei de Sănătate poate să ducă spre un colaps al furnizorilor de medicamente din sistemul de sănătate, al farmaciştilor, al distribuitorilor, dar şi al producătorilor. Este un bulgăre care se va rostogoli şi care ne va aduce într-o zonă extrem de periculoasă.

Vrem să ne dezvoltăm, doar că investiţiile trebuie gândite atât din unghiul sustenabilităţii, cât şi din unghiul mai puţin frumos în care dacă apar astfel de imputări de plăţi să existe posibilitatea achitarii acestora.

 

Ana Gavrilă, product manager, HTSS

Dacă facem o listă pro şi contra, relaţia dintre pacient şi farmacist este aceeaşi indiferent dacă folosim un telefon, o aplicaţie sau interfaţa unei farmacii online. Datoria unui farmacist este aceeaşi, să fie atent la cererea pacientului. Sistemul pe care noi îl facem poate marca imediat o atenţionare pentru farmacist că în coş se află un produs care este contraindicat conform reţetei.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: