Pentru aceste substanţe, care nu includ petrolul şi gazele naturale, erau active 520 de licenţe de exploatare, potrivit aceleiaşi surse. ANRM nu a dorit însă să furnizeze o hartă cu localizarea acestor substanţe.
Astfel, pe suprafaţa judeţului Hunedoara se pot găsi de la resurse de andezit pentru construcţii, ape balneoterapeutice, argilă sau bazalt până la aur şi argint, huilă sau nisip şi pietriş pentru construcţii.
Subsolurile Bihorului sunt pline de ape geotermale, ape minerale necarbogazoase, calcar, dar şi de minereuri polimetalice şi auro-argentifere. În judeţele Neamţ şi Suceava se află singurele rezerve de uraniu în exploatare, potrivit site-ului ANRM.
Cele mai scumpe substanţe din lume: ce costă 27 mil. dolari pe gram? Dar 62.500 mld. dolari?
În ceea ce priveşte amplasarea resurselor de hidrocarburi, acestea sunt localizate în mare parte în zonele de centru şi sud ale României.
Anul trecut, în România s-au produs peste 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale, producţia fiind realizată în proporţii aproximativ egale de Romgaz, companie controlată de statul român, şi Petrom, firmă controlată de grupul petrolier austriac OMV.
Petrom este totodată compania care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, producţia firmei fiind de aproximativ 4 milioane de tone de petrol pe an.
Cărbunii reprezintă cea mai mare sursă pentru producerea de energie, la nivel global 41% din "lumina" generată în 2010 venind din minele de huilă şi lignit. La nivel european, 26% din toate becurile regiunii au fost aprinse de minele de cărbuni, aceasta fiind a doua sursă de producere a energiei după reactoarele nucleare. Deşi cărbunele este cel care oferă un confort în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării în comparaţie cu alţi combustibili, problemele de mediu sunt cele care au generat la nivel european o scădere a consumului cu circa 14% în ultimii zece ani. Spre comparaţie, consumul de cărbuni al Chinei s-a dublat în perioada analizată.
"În 2010, la nivelul Uniunii Europene s-au produs circa 140 de milioane de tone de huilă şi circa 400 de milioane de tone de lignit. Extracţia acestor cantităţi şi utilizarea lor pentru producerea de energie electrică au însemnat 255.000 de locuri de muncă. Dacă sunt incluse Turcia şi Ucraina, atunci numărul oamenilor care lucrează în această industrie se apropie de 600.000", arată cel mai nou studiu al Eurocoal, asociaţia europeană pentru huilă şi lignit. La nivel european, Estonia şi Polonia sunt ţările în care producţia de energie bazată pe cărbuni are cea mai mare pondere, de 92%, respectiv 89%, potrivit statisticilor aferente anului 2009. În România, 38% din energia produsă a fost bazată pe cărbuni în 2009.
În ciuda acestor statistici, producţia de energie din cărbuni are un adversar de temut sub forma directivelor privind reducerea poluării luate la nivel european. Astfel, captarea şi stocarea dioxidului de carbon, noţiuni relativ noi, vor fi tehnologia care va avea în următorii zece ani o creştere accelerată şi va atrage investiţii de peste 40 de miliarde de dolari la nivel global, potrivit studiilor existente. România dezvoltă un astfel de proiect, de un miliard de euro, iar specialiştii spun că este în cărţi pentru atragerea unor finanţări europene record.
