♦ PPA-urile (power purchase agreement), adică parteneriatele pe termen lung între un producător de energie, de obicei, şi un cumpărător, sunt văzute ca instrumente esenţiale pentru realizarea investiţiilor concrete în proiectele de energie verde ♦ Exact aceste contracte fac un proiect de energie verde bancabil, dar în timp ce unele ţări, cum este cazul Spaniei, defilează cu PPA-uri semnate pe capacităţi de mii de megawaţi, în România piaţa este aproape îngheţată ♦ Dar sunt şi unele companii care arată că se poate, un astfel de exemplu fiind acordul semnat anul acesta de Ursus Breweries şi austriecii de la Energy, care au un pipeline de proiecte verzi de 1.500 MW în România. De ce au funcţionat lucrurile în acest caz
La finalul lunii iulie, Ursus Breweries, parte a grupului Asahi Europe & International (AEI), a semnat un acord de achiziţie de energie electrică (virtual power purchase agreement, VPPA) pe mai mulţi ani cu furnizorul austriac de energie regenerabilă Enery, în baza căruia producătorul de bere va folosi energia produsă de un nou parc fotovoltaic de 50MW din România. Acordul susţine strategia grupului japonez Asahi de a fi o companie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în toate fabricile de bere europene până în 2030 şi este una dintre puţinele înţelegeri de acest tip semnată pe piaţa locală.“Ursus produce anual circa 7 milioane de hectolitri de bere în trei fabrici mari, Timişoara, Buzău şi Braşov, şi o berărie artizanală în Cluj. În procesul de producţie a berii este o fază intensivă energetic de fierbere a cerealelor, apoi mustul rezultat este răcit şi fermentat la rece. Deci avem o parte de consum de gaz la fierbere şi una de consum de energie la răcire, pentru că procesul de fermentare durează mult. În acest context, în 2020 ne-am dorit să înlocuim echipamentele pe gaze cu energie verde şi să ne rezolvăm neutralitatea. Până în 2030 toată producţia noastră de bere trebuie să fie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon”, a spus Alina-Violeta Cismaş, sustainable development manager, Ursus Breweries, în cadrul celei mai noi ediţii a conferinţei ZF Energie. Partea de gaze s-a dovedit însă greu de înlocuit. “Am observat că nu putem muta acest consum de gaze pe energie electrică din cauza faptului că fabricile noastre fiind toate în oraşe, ar perturba vârfurile de consum acolo. Am rămas pe gaze pe partea de energie termică, dar pe partea de energie electrică am optat pentru acest mod de achiziţie. În 2022 am achiziţionat doar energie electrică verde. Iar anul acesta am semnat VPPA-ul, care a mers foarte repede pentru că Asahi are experienţa unui VPPA în Polonia”, mai spune Alina-Violeta Cismaş.
De partea cealaltă, partenerul Ursus în acest VPPA sunt austriecii de la Enery. Principalul finanţator al Enery este Three Seas Initiative Investment Fund (3SIIF), fond în care consultanţii de investiţii sunt britanicii de la Amber Infrastructure. Potrivit celor mai recente informaţii, Enery are un plan de investiţii de 1 miliard de euro pe piaţa locală, având ca target 1.500 MW în proiecte de energie verde.
„De la bun început, la noi a fost clar ceea ce doreau ambele părţi. Am reuşit să semnăm acordul după o lună şi jumătate de negocieri. Piaţa din 
România încă se maturizează, sunt multe oportunităţi, dar aşteptările ambelor părţi ar trebui să fie clare. Mai departe, documentele trebuie văzute şi de un finanţator. Vorbim de contracte pe 10-15 ani, aşa că multe lucruri se pot întâmpla. Am avut noroc că am avut o contraparte cu multă experienţă”, spune Severin Vartigov, country manager la Enery Power. Vartigov subliniază că unul dintre obstacolele din calea semnării de PPA-uri sunt problemele existente în zona de garanţii de origine, acolo unde Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu este încă membră a AIB (Association of Issuing Bodies). “Statutul de membru al AIB este esenţial pentru bancabilitate”, mai spune reprezentantul Enery. Potrivit acestuia, contractul semnat cu Ursus se leagă de un proiect care va fi gata anul viitor, acordul fiind de fapt cel care permite finanţarea proiectului solar. Totodată, speranţa este ca până la nivelul anului 2027 cea mai mare parte a portofoliului de 1.500 MW să fie deja ridicată. „Costurile de dezvoltare sunt acoperite de noi, aducem proiectele la nivelul de RTB (ready to build), este responsabilitatea noastră financiară. Odată ce avem toate avizele, începem discuţiile cu finanţatorii.” Mai departe, Severin Vartigov spune că deşi piaţa locală este provocatoare, potenţialul bun îi împinge de la spate pe investitori. “România ne atrage prin faptul că piaţa este relativ lichidă, sunt companii internaţionale aici, cu politici ESG bine puse la punct, avem opţiuni financiare atractive, avem bănci mari aici, dar şi fonduri de investiţii. Radiaţia solară este peste media UE. Deci avem toate motivele să ne uităm aici”, mai spune reprezentantul Enery.
Revenind la Ursus şi la decizia de a intra într-un astfel de contract, Alina-Violeta Cismaş spune că sunt mai mulţi factori care justifică pasul, contrar aşteptărilor partea de imagine fiind secundară. „Câştigul de imagine este teoretic. Nu trăim într-o ţară care apreciază şi cere sustenabilitatea. Partea de a ne concentra pe subiectele de mediu vine din ADN-ul companiei, noi fiind o companie japoneză. Nu este o modă, se lucrează la reducerea emisiilor de 12 ani la nivel de grup. Din 2019 şi până la finalul anului 2020, noi am redus cu 50% emisiile de carbon. Deci câştigul de imagine este relativ pentru că nu suntem în piaţa în care consumatorul să aleagă brandul în funcţie de sustenabilite. Preţul este top of mind.” „Dar sunt alte elemente extrem de importante.“Pentru un business este foarte importantă predictibilitatea. Da, este posibil să plăteşti mai mult, dar măcar este un lucru predictibil. Nu mai sunt variabile care pot să-ţi dea peste cap planul de afaceri. Când faci un plan de afaceri, contează foarte mult să ştii că te bazezi pe un anumit nivel al preţului. Ne aşteptăm ca acest contract să îşi producă efectele de la jumătatea anului 2024.” Mai mult, după 2022, siguranţa alimentării cu energie a devenit esenţială la nivel de companie. “Trăim în contextul actual volatil şi am simţit că este cazul să avem această siguranţă.” Dar poate şi mai interesant, Alina-Violeta Cismaş spune că VPPA-urile ar trebui să fie un început pentru ca astfel de soluţii să devină posibile şi pe partea de gaze verzi, ţinând cont de faptul că firma nu a reuşit deocamdată să găsească un înlocuitor la consumul de gaze tradiţionale. “Dacă azi avem VPPA, poate în viitor vom avea VGPA (contract de achiziţie de gaze verzi). Putem să ne gândim la soluţii alternative şi pe zona de gaze. Suntem în faza în care investigăm cu toată atenţia oportunităţile pe care le avem pe partea de biogaz”, a mai spus reprezentanta Ursus.
