♦ Cererile primite de Transelectrica până acum din partea potenţialilor investitori în eoliene şi solare se ridică la 60.000 MW, dimensiune care reflectă două lucruri: interesul major pentru regenerabile şi inflaţia de proiecte care nu se vor realiza niciodată. În realitate, România va termina anul acesta cu circa 800 MW noi de proiecte de energie verde, lucrurile fiind greu de estimat pentru anul viitor, dar cel mai probabil o capacitate similară va fi montată şi în 2024.
„Personal, personal, personal. Aceasta este cea mai mare provocare pentru noi”, a spus la rândul său Gabriel Andronache, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), entitate cheie, la fel cum este şi Transelectrica pentru ecuaţia tranziţiei energetice la nivel local.
„Vorbim de un sector prioritar pentru România, în care un minister urmează să conducă investiţii de 20 mld. euro cu un personal de 360 de persoane. Dacă dăm deoparte personalul TESA sau direcţia de susţinere, rămânem cu 103 persoane implicate direct care fac lansare de apeluri, evaluare de proiecte, coordonare de proiecte“, a spus Cătălin Bălan, secretar general adjunct în Ministerul Energiei, prezent recent la ultima ediţie a conferinţei ZF Energie.
Lipsa oamenilor care să evalueze şi să implementeze proiectele de care România are nevoie în tranziţia sa energetică pare să fie una dintre problemele majore care sunt o piedică în acest drum de la avize la investiţii concrete. Peste acest lucru, se suprapune sentimentul că nu te poţi baza pe legislaţia din România din cauza schimbărilor multiple şi a evenimentelor care au marcat primul val al dezvoltării de energie verde. Cu toate acestea, potenţialul este aici. „Este un moment favorabil, sunt multe oportunităţi, extrem de multe proiecte, poate chiar prea multe proiecte. Dar dacă există multe proiecte, este şi competiţie, este o analiză foarte bună făcută de investitori, lucru care ne duce la preţuri mai bune. Credem cu tărie că există un potenţial extraordinar“, spunea recent Adrian Borotea, country manager al Verbund Wind Power România. Practic potenţialul este aici, banii vor să intre pe piaţă, dar mai mult ca niciodată este nevoie de un leadership asumat, lucru destul de dificil de construit mai ales într-un an electoral ca 2024 pe care România se pregăteşte să îl traverseze,
„Busola e setată în direcţia corectă, nici nu ar fi avut cum altfel ţinând cont de direcţia la nivel european, banii sunt acolo, dar ritmul este încă foarte lent. Ne dorim să vedem mai mult leadership din partea guvernului, nu numai din partea Ministerului Energiei, pentru că bani sunt. Ştim însă cu toţii că în anii electorali ne pierdem focusul. La final, ce ne trebuie este dorinţă şi determinare şi din partea sectorului privat”, concluzionează Lara Tassan Zanin, directoarea biroului local al BEI (Banca Europeană de Investiţii).
