Spune-mi ce cărţi citeşti, ca să-ţi spun cine eşti, zice o vorbă. Când lasă deoparte treburile de ambasador, Marcin Wilczek se retrage în lumea lui Stanislaw Lem, autor polonez de science fiction, cunoscut mai ales pentru Solaris.
Cartea cu care îşi ocupă acum timpul liber este despre chiar Lem, despre gândurile lui, despre experienţele sale din timpul războiului şi de după. În general ambasadorului Wilczek îi plac cărţile despre oameni, despre experienţele lor. Cărţi de tip documentar, autobiografice. Despre oameni, despre disciplina şi puterea unei fiinţe umane care trece prin situaţii foarte dificile este şi filmul preferat, „Fularul galben“, cu Janusz Gajos, unul dintre cei mai populari actori polonezi.
Lui Marcin Wilczek a fi ambasador îi aduce, după cum mărturiseşte el, ceva de nepreţuit, posibilitatea de a vedea locuri şi de a întâlni oameni. Abia a început să cunoască România, iar pentru vara aceasta are planuri de explorare foarte serioase. Salina Turda, Cheile Bicazului sunt printre obiective. Hobby-ul preferat este, evident, acela de a fi ambasador. Însă îi plac şi sporturile. Îi place fotbalul, să-l joace, nu doar să se uite, şi schiază ori de câte ori poate.
Polonia a fost, ca şi România, un stat comunist, iar acum este cea mai mare şi mai puternică economie est-europeană, o ţară care ştie să se facă auzită în UE şi în NATO. Businessul polonez se extinde treptat în Europa, cu vânzări şi chiar achiziţii, iar Varşovia tinde să joace un rol de lider politic regional. În iulie, Polonia va găzdui un summit NATO care va avea ca temă principală de discuţie bazele alianţei nord-atlantice în Europa Centrală. Însă Polonia se schimbă la nivel politic şi, după cum spune ambasadorul Wilczek, trebuie să se schimbe şi economic. Însă aceste modificări par să îngrijoreze Occidentul. Despre ce înseamnă schimbările politice, despre reformele de care are nevoie economia poloneză, dar şi despre cum au evoluat companiile poloneze explică într-un interviu acordat ZF ambasadorul Poloniei la Bucureşti Marcin Wilczek.
Aţi avut posibilitatea să călătoriţi mult, să cunoaşteţi mulţi oameni. Din experienţa dumneavoastră, care este diferenţa între un antreprenor polonez şi unul român? Întreb pentru că sunt atât de multe companii poloneze în România şi în străinătate şi atât de puţine companii româneşti în afară...
Cred că antreprenorii sunt, mai mult sau mai puţin, cam la fel în toate ţările. Sunt oameni deschişi la minte, pregătiţi să-şi asume riscuri, să accepte provocări. De fapt, ne puneam aceeaşi problemă în Polonia acum câţiva ani: de ce sunt atât de multe companii străine în Polonia şi de ce nu se duc companiile poloneze în străinătate?
Antreprenoriatul polonez a evoluat, a fost fortificat de creşterea economică, de companii din ce în ce mai puternice. La început, în anii 1990, pentru o firmă o tranzacţie nereuşită însemna desfiinţarea deoarece era prea slabă din punct de vedere financiar. Acum companiile sunt mai încrezătoare, mai mari, mai puternice. În urmă cu câţiva ani se concentrau doar pe piaţa poloneză. Acum piaţa poloneză şi vecinătăţile nu mai sunt suficiente pentru multe dintre ele. Aşa că se uită peste hotare, mai departe. Cred că acest proces va fi vizibil, de asemenea, şi în România. Aveţi, spre exemplu, antreprenori români în Bulgaria. Este ceva ce vine odată cu creşterea economică, cu dezvoltarea economică. Companiile devin mai puternice şi îşi dau seama că există viaţă în afara pieţei locale. Când eram în Turcia am văzut companii poloneze venind în sudul Europei. Mi se părea foarte neobişnuit, la începutul anilor 2000, să văd companii poloneze în sudul Europei. Atunci se concentrau mai degrabă pe piaţa poloneză, pe Ucraina şi pe Germania. Acum avem companii poloneze care fac achiziţii în Franţa, în Germania. Cumpără companii nemţeşti. Îmi amintesc de un producător francez de remorci, Fruehauf Expansion, care a fost cumpărat de o companie poloneză, Wielton. Ţine de dezvoltarea economică şi, bineînţeles, de mentalitate. Dar mentalitatea se schimbă. Acum nu mai este un şoc pentru nimeni ca o companie poloneză să cumpere companii din Franţa sau Germania. Desigur, nu-i nimic la scară foarte mare, dar se întâmplă.
Mai este loc pe piaţa poloneză şi pentru companii româneşti? Este o piaţă saturată?
Pe orice piaţă din UE poţi găsi o nişă şi oportunităţi de afaceri. Oamenii sunt atât de inventivi... Şi românii sunt atât de inventivi... Este o chestiune de timp până când şi companiile româneşti vor investi în Polonia.
Ce rol are guvernul în această expansiune a companiilor poloneze în afară?
Un rol important îl are diplomaţia economică - sarcina fiecărui ambasador. Ambasadele noastre au, desigur, secţii de promovare a comerţului şi investiţiilor. Cel mai evident obiectiv este atragerea investiţiilor. Însă rolul unui ambasador, al secţiei de promovare a comerţului şi investiţiilor, este şi de a oferi asistenţă firmelor de pe pieţele respective, indiferent dacă sunt private sau de stat. Aceste secţii de promovare a comerţului şi investiţiilor asigură participarea la târguri, le asistă în ceea ce priveşte contractele de achiziţii publice, le arată tendinţele de pe piaţa respectivă.
Deciziile strategice le iau companiile, iar ambasada oferă sprijin.
Sunt ajutate financiar companiile care se extind în străinătate?
Pentru anumite pieţe considerate strategice există cofinanţare în ceea ce priveşte misiunile comerciale. Guvernul sprijină aceste misiuni comerciale. Există, de asemenea, socităţi de asigurare a exporturilor. Ajută la reducerea riscului pentru companie.
Există anumite ţări europene care cer încălzirea relaţiilor cu Rusia. Care este strategia Poloniei în privinţa Rusiei şi a Ucrainei, acum că guvernul de la Varşovia s-a schimbat?
Guvernul s-a schimbat, dar nu şi situaţia din Ucraina. Crimeea este în continuare anexată şi nu există semne că situaţia va reveni la normal. Strategia noastră este să sprijinim independenţa Ucrainei. Suntem prima ţară care a confirmat independenţa Ucrainei, un partener strategic important. Strategia Poloniei nu s-a schimbat. Am vrea să vedem Ucraina recăpătând controlul în întregul ei teritoriu. Vrem un vecin stabil economic şi democratic. Este o ţară mare, cu 50 de milioane de locuitori, apropiată nouă nu doar geografic, ci şi istoric. Suntem mai mult decât fericiţi să vedem un stat puternic şi stabil. Este nu doar în interesul Ucrainei şi al Poloniei, ci şi al întregii Europe.
Ce va schimba noul guvern polonez în politicile externe în ceea ce priveşte statele est-europene?
Nu s-a schimbat nimic în privinţa rolului Poloniei în Europa. Suntem în primul rând un stat membru al NATO şi al UE. Acesta este locul nostru şi acestea sunt alegerile noastre strategice făcute acum mult timp şi vor continua să fie. Actualul guvern pune accent mai mult pe relaţiile cu vecinii de pe flancul estic al NATO şi al UE, mai ales având în vedere actuala situaţie geopolitică.
Vrem să colaborăm mai îndeaproape cu aceste ţări. Am descoperit că avem multe idei, aşteptări, evaluări similare. Vrem ca vocea noastră să fie auzită mai bine, dar, desigur, suntem membri ai NATO şi ai UE.
Va încerca Varşovia să consolideze alianţe locale? Va căuta să acţioneze mai independent ori să se apropie mai mult de Vest?
Nu cred că există o strategie specifică. Noi suntem Vestul. Suntem o ţară mare din UE, colaborăm cu prietenii noştri din partea estică a Uniunii, ceea ce este ceva foarte natural. Colaborăm îndeaproape şi cu ţări scandinave.
De ce credeţi că Vestul, liderii occidentali şi presa de acolo, vorbeşte despre o derivă a Poloniei spre populism şi naţionalism?
Este dificil de răspuns. Ce înseamnă să fii populist? Este foarte uşor să spui despre cineva că este populist. La fel şi cu termenul de alcoolic. Un domn irlandez a dat o definiţie foarte frumoasă termenului „alcoolic“: cineva care bea la fel de mult ca noi, dar nu ne place de el. A pune cuiva eticheta de populist degradează întreaga dezbatere. Este ca şi cum ai schimba statutul acelei persoane sau acelui partid. Întrebarea este de ce oamenii au ales să-şi schimbe preferinţele. De ce se îndreaptă spre partide care găsesc soluţii pe care altele nu le-au găsit? În Polonia, la ultimele alegeri, pentru prima oară din anii 1990 un singur partid, cel care guvernează acum, a câştigat suficient de mult sprijin pentru a forma singur guvernul. Nimeni nu poate pune la îndoială caracterul democratic al alegerilor. Avem un guvern ales în mod democratic şi care urmăreşte politicile alese de popor. Dacă cineva numeşte aceasta populism, eu o numesc democraţie.
Spuneţi-ne câte ceva despre reformele urmărite de noul guvern
Suntem o ţară dezvoltată, dar avem în faţă o capcană, aceea a statutului de economie cu venituri medii. Este o capcană greu de depăşit. Avem nevoie de un impuls care să ne facă mai inovatori, să ne bazăm mai mult pe IT. Problema noastră este că nu suntem suficient de inovatori pentru a fi competitivi pe piaţa gobală şi nici chiar pe cea europenă. De aceea trebuie să facem mai multe în domeniul cercetării şi dezvoltării de tehnologii moderne şi pentru reindustrializarea ţării. Creşterea pe care am văzut-o în ultimii ani s-a bazat pe servicii, dar valoarea adăugată nu era foarte mare. Suntem o economie dezvoltată, dar fără sectoare puternice ale tehnologiei noi, cercetării şi dezvoltării şi de aceea trebuie să mergem mai departe. Dacă nu mergem în această direcţie, vom rămâne prinşi la acest nivel.
Marcin Wilczek lucrează în ministerul de externe din 1994.
La summitul NATO organizat în iulie la Varşovia vor participa preşedintele american Barack Obama şi secretarul de stat John Kerry.
La summitul NATO organizat în iulie la Varşovia vor participa preşedintele american Barack Obama şi secretarul de stat John Kerry.
