Wroclaw, capitala culturală europeană 2016: Şansa Poloniei de a construi prin cultură poduri între Est şi Vest

Cei 270 de pitici au rolul de a reaminti o mişcare de re­zistenţă iniţiată în Wroclaw în faţa dictaturii comuniste. Oamenii ridiculizau partidul costumându-se în pitici şi purtând haine portocalii.

De vremurile comunismului amintesc ÅŸi vechile tramvaie, în circulaÅ£ie de atunci. Acum sunt mai colorate ÅŸi poartă logoul OraÅŸului Culturii, pentru că Wroclaw  este anul acesta capitala culturală europeană. Locuitorii din Wroclaw  sunt încurajaÅ£i să se bucure ÅŸi să creeze cultură, nu doar în muzee ÅŸi la teatru. OraÅŸul cu centrul său vechi (re)construit pe 12 insule ÅŸi străbătut de 200 de poduri este plin de istorie ÅŸi caută să-ÅŸi spună poveÅŸtile, dar ÅŸi să le asculte pe ale altora, acum, prin cultură, după cum scrie Deutsche Welle.

Pentru Wroclaw, zilele de capitală culturală europeană au început cu frig şi ninsoare. Însă muzicienii au sfidat vremea. Au cântat muzică clasică, jazz şi folk în aer liber. Iubitorii de muzică se încălzeau ală­turi de vagabonzii locului în jurul sobelor aduse acolo special pentru festivităţile în spaţiu deschis. Pentru cei care nu suportau frigul existau în pieţele oraşului corturi încălzite, dar riscul era să ratezi o mare parte din distracţie. Spectacolul acrobatic cu dans şi foc „Insule în flăcări“ a încălzit atmosfera, sau cel puţin sufletele.

Kryzsztof Maj, directorul festivalului, nu a făcut niciun secret din faptul că acest an este „cel mai important din istoria postbelică a oraşului“.

Iar Wroclaw  are o istorie complexă. Comunitatea evreiască a înflorit în oraÅŸ până când acesta a fost distrus complet de naziÅŸti. ÃŽn 1941, aceÅŸtia l-au asasinat pe istoricul ÅŸi profesorul Willy Cohn, cronicar al persecuÅ£iilor antisemite naziste ÅŸi unul dintre cei mai cunoscuÅ£i locuitori ai oraÅŸului.

„Până în 1945, oraÅŸul cunoscut atunci ca Breslau era unul german“, explică Chris Baldwin, unul din organizatorii eveni­mentului. După al Doilea Război Mondial s-a realizat un schimb forÅ£at de populaÅ£ie. PopulaÅ£ia germană a fost alungată. Oameni expulzaÅ£i din oraÅŸul Lwow din estul Poloniei (acum Lviv, în Ucraina) s-au stabilit aici. Breslau a devenit Wroclaw,  care, fiind distrus complet de război, a trebuit reconstruit. A urmat dictatura comunistă ÅŸi rezistenÅ£a contra acesteia, apoi revoluÅ£ia democrată ÅŸi ascensiunea economică a Poloniei. Wroclaw  are acum peste 600.000 de locuitori. OraÅŸul vechi este de fapt nou – probabil foarte puÅ£ine oraÅŸe europene au trecut prin transformări atât de profunde ca acestea prin care a trecut Wroclaw.

Wroclaw nu i-a uitat pe cei din Lviv, dedicându-le acestora întreaga lună aprilie. Pictori, actori, poeÅ£i ÅŸi muzicieni vor construi prin aproape 300 de evenimente culturale punÅ£i între Polonia ÅŸi Ucraina. 

Trăsătura cea mai pregnantă a oraşului sunt podurile, legături între locuri şi între oameni.

Pentru mulţi localnici, oraşul are statutul de pod între estul şi vestul Europei. Acum cultura este o punte. Vara trecută, când încă nu era capitală culturală, Wroclaw lansa proiectul de artă Mosty (Poduri), o avanpremieră pentru evenimentele de anul acesta. Mosty se repetă în 2016, când 26 din podurile oraşului vor deveni proiecte de artă timp de o zi.

OraÅŸul creÅŸte, are magazine, industrie, muzee, teatre, săli de concerte, o istorie nouă. O istorie nouă are nevoie de clădiri noi ÅŸi de aceea Wroclaw  este interesat de arhitectură. ÃŽn muzeele de arhitectură poloneze pot fi văzute lucrările unor arhitecÅ£i renumiÅ£i din întreaga Europă.

Căutarea unei identităţi noi este una dintre temele evenimentelor culturale de anul acesta. Pentru Mary Sadowska, unul dintre artiştii care au participat la ceremonia de deschidere a festivalului, acest element este foarte important. „Este vorba şi despre ceea ce se întâmplă acum în Europa: despre refugiaţii care ajung în locuri străine şi se lovesc de diferite reacţii.“

Punctul principal de informare pentru festival se află în centrul de evenimente Barbara. ÃŽn anii ’70, aici era un punct de întâlnire pentru Alternativa Portocalie, un grup de artiÅŸti care se opuneau regimului comunist prin tot felul de acÅ£iuni de stradă anarhiste. Vă mai amintiÅ£i de cei 270 de pitici ÅŸi de hainele portocalii?  Astăzi, la Barbara se întâlnesc artiÅŸtii tineri, care se înghesuie în clădirea stilată, cu laptopurile după ei, pentru a-ÅŸi programa următorul proiect. Anul acesta, aici vor putea fi vizionate 150 de proiecte diferite.

Unele din aceste proiecte au ca scop crearea unei platforme pentru iniţiative culturale de dimensiuni mici, sponso­rizate de grupuri locale variind de la centre de îngrijire la asociaţii de pensionari. Alte evenimente sunt cu adevărat uriaşe. Pe 1 mai mii de chitarişti s-au adunat într-o piaţă pentru a cânta faimoasa piesă a lui Jimi Hendrix „Hey Joe“. Scena este deschisă pentru toată lumea.

Anul acesta Wroclaw nu este doar capitala culturii. UNESCO a ales oraÅŸul pentru a fi Capitala Mondială a CărÅ£ii. Vor fi NopÅ£i Lungi de Literatură, în care, printre altele, se vor organiza sesiuni publice de lectură în cele mai neobiÅŸnuite locuri, inclusiv în pivniÅ£e, în biserici sau în turnuri.  

Finalul anului cultural le va aparţine cinefililor. Wroclaw va găzdui premiile Europene pentru Film pe 10 decembrie. Din septembrie, la un cinematograf local vor începe să ruleze filme nominalizate pentru premiile din 2016 şi cele câştigătoare din anii anteriori. Unul dintre filme va fi „Ida“, de Pawel Pawlikowski, care a primit Oscarul pentru cel mai bun film străin în 2015.