TrebuieSaRepornimBusinessul

Un avertisment pentru guvern: Peste 2.000 de companii îşi întrerup zilnic activitatea, unu din trei angajaţi din industrie este în şomaj. Şase sectoare din economie sunt închise sau merg la 10% din capacitate. Cum arată bilanţul economic al crizei la zi?

#zftrebuiesarepornimbusinessul

Autor: Dana Ciriperu, Cristina Roşca

09.04.2020, 00:07 4154

♦ Transportul de persoane, o parte din industria prelucrătoare, hotelurile, restaurantele, comerţul nealimentar şi casele de pariuri sunt cele mai afectate sectoare din economie ♦  Industria prelucrătoare, care include producţia de maşini şi componente auto, fabrici de mobilă, de textile şi încălţăminte, cel mai mare angajator din economie cu 1 milion de salariaţi, are astăzi 312.000 de angajaţi în şomaj tehnic şi alte 35.000 de contracte de muncă încetate ♦ „Din datele pe care le avem acum circa 90% dintre hoteluri sunt închise“ ♦ Din restaurante trăieşte doar partea de livrare la domiciliu, care asigură cel mult 10% din vânzările de pe această piaţă, iar închiderea lor a lovit în lanţ în furnizorii români de legume, fructe, preparate proaspete ♦ Blue Air Aviation, cea mai mare companie antreprenorială din transporturi, şi Tarom, compania aeriană controlată de stat, au solicitat certificate pentru situaţie de urgenţă care să ateste întreruperea totală sau parţială a activităţii ♦ Oana Petrescu, CEO al Blue Air: „Dacă statul nu va proteja industria din care facem parte există riscul ca noi şi Tarom să pierdem o mare parte dintre rutele pe care le operăm în prezent“ ♦ Antreprenorii din modă spun că dacă în 2009, la precedenta criză, vânzările scădeau cu 40-45%, acum declinul este de 90-95%, cu online-ul care salvează diferenţa ♦ Comerţul nealimentar ar putea pierde 3-4 miliarde de euro în doar câteva luni.

 

Peste 4.800 de companii au solicitat în trei zile (5 aprilie - 8 aprilie, la ora 10) certificate de ur­genţă care atestă întreruperea totală sau parţială a activităţii, iar alte 2.000 au nevoie să ateste prin cer­tificate faptul că veniturile din martie au scă­zut cu cel puţin 25% faţă de primele două luni ale anului 2020,  arată datele transmise la solicitarea ZF de platforma confidas.ro, care analizează riscul financiar al companiilor.

„Se adaugă sute de cereri la fiecare oră“, spune Eduard Burghelia, fondator al confidas.ro.

În total 6.800 de firme din România au depus în doar trei zile documente care să ateste că busi­nessul lor este afectat de pandemia de COVID-19, iar numărul solicitărilor creşte cu câteva sute la câteva ore, spun reprezentanţii confidas.ro.

Este primul indicator în timp real privind impactul crizei actuale asupra companiilor din România, în condiţiile în care datele statistice privind radieri, dizolvări sau întreruperi de activitate vin de la Registrul Comerţului la o lună după închiderea situaţiilor lunare.

În România sunt 540.000 de companii, cu un business anual de 350-360 mld. euro.

Surse: date ZF, Ministerul Muncii, confidas.ro


De la declanşarea stării de urgenţă businessul românesc pierde afaceri de 500 mil. euro pe zi (12,5 mld. euro în 25 de zile), un milion de oameni au contractele de muncă suspendate, iar alţi 200.000 au contracte de muncă încetate.

Blue Air Aviation, cea mai mare companie antreprenorială din transporturi, Tarom, compania aeriană controlată de stat,  Premier Restaurants România, firma care operează restaurantele McDonald’s, Jysk România, retailer de mobilă şi decoraţiuni, Lemet, unul dintre marii jucători din producţia şi retailul de mobilă, companie cu capital românesc, Loteria Română, Max Bet, complexul Therme de lângă Bucureşti sunt printre cele mai mari companii care au solicitat deja certificate care să ateste întreruperea totală sau parţială a activităţii, arată datele confidas.ro. Businessul cumulat al acestor companii trece de 6,5 mld. lei, iar împreună au peste 12.000 de angajaţi.

„Acum, fiecare stat încearcă să-şi protejeze industria. Companiile care vor beneficia de finanţare vor fi mai puternice şi vor reîncepe să opereze în forţă după ridicarea restricţiilor. Dacă noi şi Tarom nu vom reuşi acest lucru, practic, rutele noastre, sloturile (sloturile orare permit unei companii să decoleze şi să aterizeze pe un anumit aeroport într-un interval orar bine determinat – n. red.) noastre vor fi utilizate de către competitori şi va fi mult mai greu să le recâştigăm. La noi a durat trei ani să câştigăm aceste rute“, a spus Oana Petrescu, CEO al Blue Air în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Transportul aerian este unul dintre cele şase sectoare identificate de ZF cu cel mai mare declin la nivel de business.

Blue Air Aviation, cea mai mare companie antreprenorială din transporturi, şi Tarom, compania aeriană controlată de stat, au solicitat certificate pentru situaţie de urgenţă care să ateste întreruperea totală sau parţială a activităţii. Cele două companii au împreună afaceri de 4,5 mld. lei.

Un alt sector afectat de pandemia de COVID-19 este cel hotelier având în vedere că restricţiile legate de circulaţia persoanelor i-a determinat pe cei mai mulţi turişti să-şi anuleze vacanţele.

„Din datele pe care le avem acum circa 90% dintre hoteluri sunt închise. Au rămas deschise doar cele care mai au o oarecare clientelă sau cele care au contract cu Ministerul Sănătăţii şi au cazate fie cadre medicale, fie persoane în carantină“, spune Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România . Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în 2019 erau peste 8.400 de unităţi de cazare ( hoteluri, pensiuni, moteluri, cabane, vile etc), dintre care circa 1.600 de hoteluri. Astfel, mai mult de 7.500 de unităţi de cazare sunt închise în această perioadă.

Printre primele unităţi de cazare care au anunţat că suspendă pe termen determinat activitatea se numără şi Athenee Palace Hilton din Bucureşti, unul dintre unităţuile de cazare emblematice ale Capitalei. Anual, cifra de afaceri generată de companiile cu activitate în domeniul: hoteluri şi alte unităţi de cazare depăşeşte 7 miliarde de lei (circa 1,5 mld. euro), iar estimările FIHR arată o diminuare în medie cu 50% a unităţilor în acest an. Pe litoral, situaţia ar putea fi mai gravă dacă unităţile hoteliere nu vor putea opera în sezonul de vară, perioadă care le asigură veniturile necesare supravieţuirii.

Şi  piaţa de restaurante s-ar putea înjumătăţi în 2020 pe fondul pandemiei actuale la 7 mld. lei, în contextul în care o serie de localuri ar putea să nu mai deschidă după aceste luni de pauză, cifrele urcând chiar spre 25% din total care ar putea să rămână cu obloanele trase.

Prin comparaţie, în România, anul trecut a fost cel mai bun din istorie pentru piaţa de restaurante care s-a apropiat de 14 mld. lei după o creştere de aproape 20% faţă de 2018, arată datele oferite de jucătorii din piaţă. În România, la nivel de 2019, erau circa 15.000 de firme cu 110.000 de salariaţi, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la RECOM.

Actuala pandemie ar putea înjumătăţi vânzările jucătorilor, ar putea şterge cu buretele 25-30% din numărul de firme şi localuri şi ar putea duce la dispariţia a 30.000 de locuri de muncă.

Piaţa de restaurante a fost, alături de cele de baruri, cafenele şi hoteluri, printre cele mai afectate de actuala pandemie, aceste businessuri fiind printre primele închise de autorităţi. Ele erau deja lovite de incertitudinea de piaţă şi de scăderea numărului de turişti străini care îşi reduseseră călătoriile pe fondul numărului mare de cazuri de Covid19 din Europa şi nu numai.

Piaţa de restaurante s-ar putea înjumătăţi în 2020 pe fondul pandemiei actuale, la 7 mld. lei, în contextul în care o serie de localuri ar putea să nu mai deschidă după aceste luni de pauză, cifrele urcând chiar spre 25% din total care ar putea să rămână cu obloanele trase. Sursa foto: Shutterstock

Astăzi restaurantele sunt închise pentru clienţii care poate ar vrea să iasă în oraş, dar pentru a rezista o bună parte dintre ele au păstrat sau au lansat operaţiuni de livrare. Această divizie aduce însă puţini bani, de regulă 10% din încasările normale.

Comerţul non-alimentar, în frunte cu cel de modă, cosmetice, mobilă şi echipamente sportive, iar pe alocuri cel de bricolaj şi electroIT, a fost lovit din plin de actuala pandemie, vânzările în unele sectoare apropiindu-se de zero în luna martie, iar perspectivele pentru aprilie şi mai nu sunt îmbucurătoare dat fiind că perioada de urgenţă s-a prelungit şi implicit şi perioada în care sunt închise mallurile. În aceste săptămâni, pentru prima oară în ultimele două decenii, toate mallurile sunt închise, cu excepţia hipermarketurilor şi a farmaciilor.

Retailerii non-food care au magazine stradale sau independente au avut de ales dacă să le închidă său să le păstreze deschise, iar părerile variază. De cele mai multe ori, jucătorii din modă, cosmetice sau mobilă au decis să tragă obloanele, pe când unii jucători din bricolaj sau electroIT au preferat să ţină deschisă.

Comerţul nonalimentar, în frunte cu cel de modă, cosmetice, mobilă şi echipamente sportive, iar pe alocuri cel de bricolaj şi electro-IT, a fost lovit din plin de actuala pandemie, vânzările în unele sectoare apropiindu-se de zero în luna martie.

Anual românii cheltuie 5 mld. euro pe haine, pantofi şi echipamente sportive, alte 3,5 mld. euro pe bunuri electroIT şi 1 mld. euro pe cosmetice şi produse de îngrijire. Acestora li se adaugă cheltuielile legate de mobilă şi produse de bricolaj, în total alte 3-4 mld. euro. Ţinând cont că perioada de inactivitate – parţială sau totală - este estimată la 3-4 luni, piaţa ar putea pierde vânzări de circa 3-4 mld. euro dat fiind că românii nu mai consumă bunuri care nu sunt de strictă necesitate. Totodată, suma ar putea creşte dacă perioada de izolare se va prelungi sau dacă după aceste luni criza economică ce va continua şi post-pandemie va şterge din apetitul de shopping. Antreprenorii din modă spre exemplu spuneau că în 2009 scăderea era de 40-45%, pe când acum tinde spre 90-95%, cu online-ul care salvează diferenţa.

Cea mai mare „suferinţă“ este însă în industria prelucrătoare, acolo unde în februarie lucrau peste un milion de oameni în fabrici din auto şi componente auto, fabrici de textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă, iar acum unul din trei salariaţi este în şomaj tehnic sau fără loc de muncă.

Industria prelucrătoare, comerţul şi transporturile sunt cei mai mari trei angajatori din economie, iar niciunul dintre aceste sectoare nu a rămas neatins de criza economică provocată de măsurile luate în contextul pandemiei de coronavirus.

Dinamica cifrelor, atât cele privind numărul de contracte de muncă suspendate sau încetate, cât şi cele privind incapaciatea companiilor de a rămâne în business arată că în fiecare zi care trece economia pierde mii de locuri de muncă şi sute de companii.

„Noi dăm angajaţii afară pentru că nu avem lichidităţi. Angajaţii nu mai au bani şi nu mai consumă. Motorul economiei îşi începe să-şi încetinească ritmul până intrăm în colaps. Cel de la care pleacă totul, motorul vital al economiei, este antreprenorul sau agentul economic. Trebuie grăbite măsurile. Această grabă pe care o cerem noi nu este o dovadă de egoism, ci este un strigăt de ajutor al economiei“, a spus la ZF 15 minute cu un antreprenor  Anca Nedea, directorul executiv al Organizaţiei Patronale Mamaia Constanţa.

Unu din trei angajaţi din industria prelucrătoare este în şomaj tehnic sau fără loc de muncă. Industria prelucrătoare include fabrici din auto şi componente auto, fabrici de textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă. Este cel mai mare angajator din economie, cu 1,1 mil. angajaţi.

Mai mult de 7.500 de unităţi de cazare sunt închise în această perioadă, în condiţiile în care sărbătorile de Paşte şi vacanţa de 1 mai duceau spre 100% gradul de ocupare al hotelurilor şi al pensiunilor din România. 7 mld. lei este cifra de afaceri a anuală a hotelurilor din România.

Loteria Română, Max Bet şi Superbet Holding, active pe piaţa jocurilor de noroc şi a pariurilor sportive, sunt printre cele mai mari zece companii care au solicitat până ieri, 8 aprilie, avize pentru a atesta încetarea temporară a activităţii. Piaţa jocurilor de noroc a fost printre primele vizate de închidere în ordonanţele militare de la început de martie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels