Am fost norocos să văd o muncă de cercetare adusă la momentul implementării pe scară largă. Nu pomenesc deocamdată numele celor implicaţi pentru că e normal să aştept anunţul lor oficial. În câteva cuvinte pot sintetiza experienţa ca descoperirea unei mine cu cele mai preţioase metale în... ceea ce ne oferă natura + inteligenţă şi spirit de anticipaţie. Nutrienţi pentru agricultură, hrană sănătoasă obţinută în perimetre spectaculos mai mici în comparaţie cu cele „clasice”, generare de energie (inclusiv combustibil pentru maşini/utilaje agricole). În contextul actual al turbulenţelor din piaţa energetică, în cel apropiat al unei revalorizări a pieţei alimentare, tipul acesta de cercetare/investiţie devine una dintre cheile care pot deschide uşi către bunăstare şi confort, valorificând ceea ce avem la îndemână. Toate cele de mai sus se întâmplă într-un cunoscut areal viticol, cu implicarea totală a celor care au făcut performanţă în viticultură/vinificaţie. Trag concluzia că vinul începe să susţină dezvoltarea. Şi, cum spuneam, dovedeşte că aceasta nu e doar una... imobiliară. (Niciunul dintre vinurile de mai jos nu are vreo legătură cu această „amorsare” tematică.)
1. Viile Budureasca – Sauvignon & Sauvignon 2020
Trebuie să recunoaştem că dubla menţionare a soiului atrage atenţia. Ideea de a folosi Sauvignon Blanc şi Cabernet Sauvignon (vinificat în alb) aparţine oenologului cramei, Stephen Donelly (un om prietenos şi... foarte talentat). O idee simpatică, dar, în acelaşi timp, una care scoate în evidenţă relaţia genetică dintre cele două soiuri (Sauvignon Blanc fiind părintele Cabernet-ului Sauvignon) şi originea faimosului strugure alb – Valea Loirei - şi posibila etimologie din „sauvage vigne” (so-vign...). Cele de mai sus sunt confirmate de cel mai mare ampelograf al momentului, Jose Vouillamoz, cu menţiunea că mentalul colectiv a păstrat asemănarea dintre frunza Sauvignon Blanc şi a unor viţe sălbatice (care, la rândul lor, sunt, de fapt, vitis silvestris, subspecie vinifera). Vinul este deosebit prin antrenarea unor specificităţi ale vinului alb (floral, fructat) şi ale vinului „roşu” (forţă, nuanţe migdalate). Această îmbinare de caracteristici îl face extrem de versatil în ceea ce priveşte asocierea cu mâncarea. Pentru că are componenta Cabernet Sauvignon, producătorul ne roagă să îl degustăm la 10-12 °C. Eu am început evaluarea pe la 9-10 °C şi nu pot afirma dacă peste 12 °C se simt diferenţe semnificative pentru că, înainte de a atinge această temperatură, s-a/l-am terminat!
Pe site-ul producătorului www.budureasca.ro îl găsiţi aici.
2. VINURI DE MĂCIN – Curtea Regală, Petit Verdot 2018
Foarte special în gust. Dar, până la gust, trebuie să „treci” de un roşu intens, în nuanţe sobre. „Nasul” glisează direct la aromele secundare şi pregăteşte contactul papilelor gustative cu lichidul. Cacao, cafea, pâine prăjită, santal, cuişoare, toval, curmale. Da, se simte şi alcoolul, dar acesta completează un stil care nu se fereşte de forţa acestuia. Gustare pentru degustare: caşcaval de oaie puţin maturat (la echilibru între starea de „tare” şi cea de „untos”) şi, dintr-o dată... viaţa e cu mult mai frumoasă! Vin nerecomandat persoanelor care aleg să trăiască în depresie şi amorţeală. ... s-ar simţi salvate fără voia lor şi purtate în vârtejuri tonice, optimiste.
De căutat în magazine specializate, în colecţii particulare.
Stoc epuizat la producător. www.vinuridemacin.ro.
3. STAŢIUNEA PIETROASA – PIETROASA REZERVA, Tămâioasă Românească 2019
Destul de discretă până acum vreo câţiva ani, Staţiunea atrage atenţia din ce în ce mai des prin vinurile sale şi, datorită entuziaştilor care îi vor trece pragul, îşi va ataşa şi atributul de destinaţie oenoturistică. E greu să propui astăzi un vin dulce... E o eră a vinurilor seci. Maturizarea pieţei va aduce, însă, o redistribuire a cotelor de simpatie pentru toate tipurile de vin. Pentru cei care au mirosul fin, Tămâioasa de faţă poate da minute bune de contemplare şi admiraţie, graţie combinaţiei dintre notele florale şi miere, gutui, care se regăsesc amplificate în gust: strugure, extract de floare de salcâm, caramel, nucă de cocos, caise, dulceaţă de bergamote. Drept e că o parte din impulsurile olfactive şi gustative sunt influenţate şi de maturarea în stejar timp de un an. Pentru cercetătorii de la Pietroasa (legaţi instituţional de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti), argumentele pot fi eugenoli, gama terpinene, acidul linoleic ş.a.m.d. – traducere pentru arome şi molecule într-o manieră criptată pentru noi (cei mai „rezervaţi” în interpretările legăturilor moleculare). Propun să notăm soarele captat în vin, bucuria bucuriei celor care iubesc vinul dulce (dar care nu prea îndrăznesc s-o spună), oportunitatea de a avea şi la un desert tradiţional ceva deosebit în pahare. Referitor la asocierea Tămâioasă – mâncare, nu se exclud „variantele de lucru” cosmopolite, cu brânzeturi cu mucegai, foie gras sau mixuri de alune/nuci pecan/migdale – fructe deshidratate/confiate (struguri, caise, banane, fructul pasiunii). De încercat şi de către „străjerii vinului sec”. Nu e o concesie, e un câştig.
Vinul va fi disponibil pe site-ul producătorului www.pietroasaveche.ro începând cu prima decadă a lunii aprilie, alături de două vinuri seci - Tămâioasă Românească 2020 şi Riesling Italian 2019, în gama PIETROASA REZERVA - gamă nouă destinată exclusiv HORECA.
Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă”, Sezonul 3, de pe TVR2! Sâmbăta de la 17,00 şi Duminica, în reluare, de la 12,00.
Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână!
Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” este pe TVRPlus.
Pe YouTube VINARIUM am afişat episoade cu subtitrare în limba engleză!
