Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la Limba şi literatura română, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
Primul subiect a avut nouă cerinţe, legate de un fragment din romanul "Donna Alba", de Gib. I. Mihăescu. Primele trei cerinţe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele "adevărat" şi "se vor încrucişa", explicarea rolului cratimei în secvenţa "şi-n semne" şi construirea unui enunţ în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului "mare".
La acelaşi subiect, următoarele cinci cerinţe au fost notate cu câte patru puncte. Astfel, plecând de la textul dat, candidaţii trebuiau să precizeze două motive literare, să menţioneze tipul de perspectivă narativă, să selecteze două secvenţe care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul interogaţiilor retorice şi să ilustreze cu câte un exemplu două trăsături ale genului epic.
Tot pentru patru puncte, candidaţii trebuiau să comenteze, în 60-100 de cuvinte, o secvenţă din textul dat, respectiv: "Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roşii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseşi şi-au strâns florile lor albastre, castanii şi întunecate, şi-n semn de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colţul; în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria şi încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărţeau acum decât încă vreo două-trei examene".
La subiectul al doilea, candidaţii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conţinutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).
Ultimul subiect a avut ca cerinţă redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţile de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină, lizibilitate şi respectarea numărului de cuvinte indicat.
Candidaţii au susţinut, luni, prima probă scrisă de la bacalaureat, la Limba şi literatura română, pentru care au fost pregătite două tipuri de subiecte, pentru profilul umanist şi respectiv cel real.
Examenul de bacalaureat va continua marţi cu la proba scrisă la Limba şi literatura maternă, miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului şi vineri cu proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.
Rezultatele vor fi afişate în 7 iulie şi în aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţiile, urmând ca în 11 iulie să fie anunţate rezultatele finale ale examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2014.
