Băncile au discutat cu Finanţele posibilitatea ca taxa pe active să se aplice semestrial. În forma actuală a OUG 114 taxa se aplică trimestrial

Ministerul de Finanţe analizează mai multe variante de modificare a taxei pe activele băncilor, iar în cadrul discuţiei care a avut loc cu bancherii miercuri s-a discutat ca taxa să se aplice semestrial şi nu trimestrial, aşa cum prevede forma actuală a OUG 114, potrivit mai multor surse din piaţă.

Totodată, Ministerul de Finanţe ia în calcul excluderea din baza de calcul a taxei a titlurilor de stat, a creditelor acordate prin programele guvernamentale (precum Prima casă, Start-up Nation), dar şi a creditelor pentru IMM-uri. Unele surse din piaţă estimează că aceste excluderi ar determina o reducere de peste 30% a activelor la care se aplica taxa.

În prezent titlurile de stat reprezintă circa 21% din activele băncilor, creditele acordate prin programele guvernamentale se apropie de 8% din active, în timp ce creditele acordate IMM-urilor pot ajunge la circa 16%, în funcţie de modul în care băncile definesc IMM-urile.

În prezent taxa pe activele bancare este legată de evoluţia trimestrială a ROBOR şi creş­te odată cu îndepărtarea ROBOR faţă de nivelul de referinţă de 2% sta­bilit de Executiv. Luând în calcul media ROBOR din T4/2018, nivelul taxei este de 0,3%. Taxa se cal­cu­lează şi se plă­teş­te tri­mes­trial, potrivit clarifi­cărilor fă­­cu­te de Darius Vâlcov, con­si­lie­rul pre­mie­ru­lui. În aces­te con­diţii, rata anua­­lă a ta­xei ajun­ge la 1,2%. La acest ni­vel al ta­xei, mai mult de ju­mă­ta­te din băn­ci­le lo­cale nu vor fi ca­pa­bile să fa­că profit, iar băn­ci­le care operează ex­clu­siv pe piaţa din Ro­mâ­nia vor avea cel mai mult de suferit.

Iniţial, bancherii au intepretat că taxa pe active se aplică anual şi doar se plăteşte trimestrial, ceea ce în condiţiile actuale ale ROBOR ar fi însemnat 0,3%.

La o rată anuală a taxei bancare de 1,2%, băncile ar urma să plătească în 2019 aproximativ 5 miliarde de lei. Cei mai mulţi bani în contul taxei bancare vor fi vărsaţi de către băncile mari, care deţin active importante. Astfel, potrivit calculelor ZF, cele mai mari cinci bănci locale după active vor suporta circa 60% din totalul taxei la nivelul sistemului bancar.

Taxa bancară şi în spe­cial legarea sa de ni­ve­lul dobânzilor pe pia­ţa interban­ca­ră au fost pu­ternic criticate de gu­ver­na­to­rul BNR, Mugur Isărescu, acesta ca­ta­logând-o drept „o trăsnaie“. Şi ac­ţio­narii străini ai băncilor locale au cri­ti­cat taxa impusă de autorităţile de la Bu­cu­reşti, în timp ce şefii băncilor din Ro­mâ­nia au spus că aceasta nu face altceva decât „să cheme criza economică“.