ZF 24

Bucureştiul „suspendat“: noi poduri şi pasaje în Capitală. Centura rămâne o fata morgana

Bucureştiul „suspendat“: noi poduri şi pasaje în Capitală. Centura rămâne o fata morgana

Autor: Andreea Neferu

03.03.2014, 20:00 2334

Primăria Capitalei a început doar în ultimul deceniu să facă noi paşi în construcţia de pasaje sau poduri, în contextul în care dezvoltarea atât din punct de vedere economic, cât şi din punctul de vedere al numărului de locuitori a aglomerat şi mai mult oraşul.

În ultimii ani, în Bucureşti s-au construit două pasaje de anvergură, Basarab şi Pipera. Pasajul Basarab, cu o lungime de 1,9 kilometri şi cu un cost care a ajuns în final la aproape 240 de milioane de euro, este cel mai scump proiect de infrastructură urbană din Capitală şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai complexe lucrări supraterane. Pe de altă parte, pasajul Pipera, situat în nordul Capitalei, lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu, are o lungime de 470 de me­tri şi a costat circa 33 de milioane de euro. Ambele pasaje au avut întârzieri considerabile în execuţie.

Sunt însă pasajele o soluţie pentru traficul din Capitală, având în vedere că Bucureştiul la aproape 25 de ani de la Revoluţie nu are o şosea de centură cu două benzi pe fiecare sens decât pe 20 din cei 72 de kilometri ai drumului care înconjoară oraşul?

„Asemenea propuneri (de construcţii de pasaje în interiorul oraşului - n.red.) sunt probabil soluţiile care vor funcţiona. Cu toate acestea, se pare că realizarea unor lucrări atât de scumpe şi care durează atât de mult ar putea să nu fie justificată din punct de vedere financiar. Bucureştiul nu are nici pe departe un volum de trafic atât de mare precum alte oraşe europene şi multe dintre aceste oraşe funcţionează la fel de bine fără astfel de pasaje“, afirmă Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein.

În prezent, Primăria Capitalei mai are în construcţie alte trei proiecte de pasaje, cu o valoare cumulată de circa 180 mil. euro, potrivit datelor transmise de instituţie.

Cu aceşti bani, şoseaua de centură ar putea fi modernizată de la un capăt la altul, dar Guvernul, care prin CNADNR gestionează acest drum, speră să convingă investitori privaţi să construiască din fonduri proprii inelul de sud al centurii, care ar urma astfel să fie taxat.
 

Ce construieşte primăria?

Cel mai avansat proiect în construcţie este pasajul Mihai Bravu-calea Văcăreşti, care va fi format din două poduri. Primul pod, cu o lungime de circa 675 de metri, este construit în proporţie de 75% şi ar urma să fie gata în aprilie sau mai anul acesta.

Povestea pasajului Mihai Bravu-calea Văcăreşti începe în 2011, când Primăria Capitalei a atribuit contractul de con­struire a acestui proiect firmei Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache. În 2012 însă, după ce Romstrade a intrat în insolvenţă, iar Iordache a fost arestat pentru suspiciuni de fraudare a unor fonduri europene în construcţia unor autostrăzi, primăria a decis să rezilieze contractul de construcţie.

Ulterior, abia după alte zece luni în care lucrările la pasaj au stagnat, primăria a ales un alt constructor, firma italienească Astaldi, într-un contract de circa 28 de milioane de euro.

În cazul celui de-al doilea pod al pasajului, lucrările nu au început încă, însă reprezentanţii primăriei susţin că acesta va fi finalizat în aprilie anul viitor.

Un alt proiect aflat în prezent în construcţie este străpungerea Splaiul Independenţei-Ciurel, aflată în vestul Capitalei, care va costa aproape 130 de milioane de euro. Deocamdată însă, lucrările abia ce au început pe unul dintre cele patru segmente ce vor compune acest proiect, mai exact la pasajul suprateran din zona intersecţiei între Splaiul Independenţei şi Şoseaua Virtuţii (cu un stadiu de execuţie de doar 15% în prezent). Proiectul, construit de un consorţiu condus de germanii de la Max Boegl, va asigura legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada Bucureşti-Piteşti printr-un drum de tip expres ce ar urma să treacă prin comuna Chiajna, devenind astfel o alternativă la bulevardul Iuliu Maniu.

Un alt proiect de pasaj care a fost demarat, dar care este încă la un stadiu de execuţie extrem de mic, este cel de la Nicolae Grigorescu-splaiul Dudescu, aflat în estul Capitalei, ce va costa 20 de milioane de euro. Investiţia cuprinde un pasaj rutier suprateran peste splaiul Dudescu şi peste râul Dâmboviţa, precum şi un pasaj rutier la nivelul solului, peste râu. Un consorţiu condus de firma românească Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, construieşte acest pasaj, realizat până acum în proporţie de doar 6% (practic, au fost finalizate exproprierile şi au început primele lucrări). Prin acest proiect Primăria ar vrea să lege inelul median de circulaţie, care între cartierele Titan şi Berceni este întrerupt pe o porţiune de circa doi kilometri.
 

Planuri pentru încă cinci pasaje

Dincolo de proiectele deja începute şi de stadiile lor de execuţie, mai avansate sau mai puţin avansate, Primăria Capitalei mai are „pe hârtie“ alte cinci pasaje care ar putea rezolva o parte din problemele traficului din Bucureşti. Totul depinde însă de disponibilitatea finanţării. Primăria Capitalei are în acest an un buget de circa 700 de milioane de lei (160 de milioane de euro), similar cu cel de anul trecut, pentru proiecte de infrastructură, printre investiţiile prio­ritare numărându-se pasajul din Piaţa Presei Libere.

Demararea construcţiei acestui pasaj a stârnit mai multe controverse, Ordinul Arhitecţilor din Bucureşti, spre exemplu, contestând această iniţiativă a Primăriei Capitalei. Până la urmă însă, PUZ-ul proiectului a fost aprobat, iar lucrările ar urma să înceapă.

Un alt proiect pe care Primăria vrea să îl demareze este pasajul de la Piaţa Sudului, prima investiţie de asemenea anvergură din infrastructura bucureşteană ce ar urma să fie finanţată prin fonduri europene. Primăria se află în prezent în faza finală de evaluare a ofertelor pentru construcţia pasajului, care ar urma să continue din punctul de vedere al circulaţiei cele două poduri ce vor fi construite la Mihai Bravu-calea Văcăreşti.

Încă trei proiecte „pe hârtie“ - pasajele de la Doamna Ghica, de la bulevardul Timişoara peste calea ferată şi de la intersecţia străzii Braşov cu bulevardul Ghencea - încă aşteaptă alocări bugetare pentru a fi demarate.

Chiar dacă utilitatea sau estetica unora dintre aceste proiecte de pasaje este uneori contestată de ONG-uri sau de arhitecţi, cert este că Bucureştiul trebuie să găsească soluţii pentru deblocarea traficului rutier.

Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein: „Realizarea unor lucrări atât de scumpe şi care durează atât de mult ar putea să nu fie justificată din punct de vedere financiar. Bucureştiul nu are nici pe departe un volum de trafic atât de mare precum alte oraşe europene şi multe dintre aceste oraşe funcţionează la fel de bine fără astfel de pasaje.“


 

Alte pasaje în construcţie

  • Străpungerea splaiul Independenţei - autostrada A1 - Ciurel

Constructori: Max Boegl, Astaldi, Euro Construct Trading 98, Tehnologica Radion, Proiect Bucureşti

Valoare contract: 579,9 mil. lei (circa 129 mil. euro)

Termen de finalizare: N/A

Lungime: 6,44 km (din care 3,56  poduri şi rampe)

Ce presupune proiectul: va asigura legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada Bucureşti-Piteşti printr-un drum de tip expres, devenind astfel o alternativă la b-dul Iuliu Maniu.

  • Pasaj Nicolae Grigorescu - splaiul Dudescu

Constructori: Delta ACM 93, Eurovia Construct International, Search Corporation

Valoare contract: 89 mil. lei (circa 20 mil. euro)

Termen de finalizare: N/A

Lungime: 2,4 km

Cuprinde un pasaj rutier suprateran peste splaiul Dudescu şi Dâmboviţa şi un pasaj rutier la nivelul solului, peste Dâmboviţa

Stadiu de execuţie: 6% (s-au finalizat achiziţiile de terenuri şi s-au demarat primele lucrări)

Ce presupune proiectul: rezolvarea blocajului de circulaţie în zona Balta Albă - Dristor
 

Pasaje ale căror lucrări urmează să fie începute

  • Pasaj Piaţa Sudului

Stadiu actual: Primăria a semnat contractul de finanţare prin fonduri europene din Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi se află în faza finală de evaluare a ofertelor pentru construirea pasajului

Termen de construcţie: 26 de luni, din care 18 luni pentru execuţia lucrărilor şi

8 luni pentru activităţile de management al proiectului

Lungime: 356 de metri; înălţime: 5 metri
 

  • Pasaj Piaţa Presei Libere

Stadiu actual: proiectarea şi procesul de obţinere a avizelor necesare au fost finalizate; PUZ-ul a fost aprobat

Termen de construcţie: N/A

Lungime: 700 de metri

Pasajul porneşte din şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi se bifurcă printr-un pasaj cu două benzi de circulaţie spre şoseaua Kiseleff, respectiv printr-o ramură cu o bandă de circulaţie lărgită către bulevardul Mărăşti
 

  • Pasajul Mihai Bravu-calea Văcăreşti

Constructor: Astaldi

Valoare contract: 126,9 mil. lei (circa 28 mil. euro)

Termen de finalizare: aprilie-mai 2014 pentru primul pod al pasajului, aprilie 2015 pentru al doilea pod

Stadiu de execuţie: 75% pentru primul pod, 0% pentru al doilea pod

Lungime: 675,4 metri (primul pod), 687,7 metri (al doilea pod)

Ce presupune proiectul: supratraversarea Splaiului Unirii şi a râului Dâmboviţa, precum şi a intersecţiei dintre şoseaua Mihai Bravu şi calea Văcăreşti

AFACERI DE LA ZERO