„Am avut o perioadă neagră când a izbucnit criza în Ucraina, deoarece lucram cu nişte exportatori importanţi şi deodată transportatorii nu mai aveau vase, iar clienţii nu mai existau. A trebuit să diminuăm un pic din capacitatea în rafinărie ca să ne echilibrăm, ceea ce nu a fost uşor. Dar orice criză generează oportunităţi. La un moment dat, criza se va termina, iar cererea în regiune va creşte“, crede Cătălin Dumitru, care ocupă funcţia de vicepreşedinte operaţional al KMG International de la începutul acestui an. Petromidia este cea mai mare rafinărie din România şi singura care are ieşire la Marea Neagră, fiind amplasată în Năvodari. Unitatea are o capacitate de rafinare de 5 milioane de tone pe an.
Dumitru, care a condus Dyneff (compania franceză cumpărată de Rompetrol în 2005) de la achiziţia de către români până anul trecut, s-a întors în România şi a preluat de la începutul acestui an poziţia de vicepreşedinte operaţional al grupului Rompetrol. După ani consecutivi de numiri kazahe la vârful Rompetrol, revenirea din Franţa a lui Cătălin Dumitru pe o poziţie în prima linie de management a companiei pare surprinzătoare. Raţiunea din spatele deciziei este însă de a replica modelul învăţat în Franţa asupra întregii companii şi a strategiei ei regionale.
„Pieţe precum Turcia, Ucraina, Bulgaria sau Moldova vor avea nevoi crescute de combustibil, iar bătălia va fi foarte dură. De aceea noi considerăm că experienţa noastră în Franţa, unde e o piaţă matură şi plină de lecţii despre cum va arăta viitorul, ne va aduce beneficii.“
Cum funcţionează Dyneff
Dyneff, filiala KazMunayGas din Franţa şi Spania, reprezintă acum 35% din afacerile de 11,5 miliarde de dolari ale KMG International (fostul Rompetrol Grup), ceea ce înseamnă aproximativ 2,5 miliarde de euro. Businessul Dyneff nu este dominat însă de retail, aşa cum este businessul Rompetrol din România, ci de activitatea de trading. De fapt, doar un procent de 10% din Dyneff este reprezentat de cele 115 staţii de retail, cota de piaţă a companiei fiind de 3,7% în Franţa şi de 1,3% în Spania.
Din păcate, nu prea s-a vorbit despre Dyneff în România, spune cu părere de rău managerul, care a găsit în Franţa un model de business din care speră să replice cât mai mult în România. Când a ajuns acolo, în 2005, a fost întâmpinat cu precauţie de către partenerii de afaceri şi nu numai: „Începutul din Franţa a fost destul de impactant, deoarece era prima mare investiţie de capital din Est. Ne-am trezit că toate băncile cu care Dyneff lucra în mod istoric au dorit o reaşezare a condiţiilor financiare, oarecum în detrimentul nostru, iar în ce priveşte furnizorii, aceştia au dorit măsuri suplimentare de siguranţă, cum ar fi scăderea numărului de zile pentru decontare“. Lucrurile s-au aşezat însă destul de repede, îşi aminteşte Cătălin Dumitru, iar strategia imaginată de Antoine Lecea, vânzătorul afacerii Dyneff, a fost continuată.
