♦ Într-o singură lună BNR a cheltuit un miliard de euro pentru a apăra leul ♦ În aceeaşi vreme, guvernul a majorat deficitul bugetar - principala cauză a deficitului de cont - de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB ♦ Economiştii cred că o primă soluţie de ajustare a deficitului de cont ar fi o depreciere a cursului de schimb, dar BNR nu vrea să fie învinovăţită de ce va urma.
Deficitul de cont curent a crescut în primele nouă luni ale acestui an cu 19%, an/an, şi a ajuns la 8 mld. euro, iar perspectivele sunt de creştere, până la peste 5-6% din PIB, atâta vreme cât deficitul bugetar, responsabil de cea mai mare a deficitului de cont curent, se adânceşte, în loc să se ajusteze. Ajustarea deficitului de cont curent prin curs nu este pe placul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care a cheltuit din rezervă un miliard de euro, într-o singură lună, noiembrie, pentru a apăra leul.
De altfel, guvernatorul a justificat poziţia Băncii Naţionale, într-un discurs de săptămâna trecută. Cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale precum deficitul de cont curent este piaţa valutară (unde schimbul s-a făcut săptămâna trecută şi la 4,8 lei pentru un euro). Iar evoluţiile recente pe această piaţă, inclusiv cele în context regional, sunt relevante, spune guvernatorul: „Noi la banca centrală ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern, când se va întâmpla, nu se va putea face (doar) prin deprecierea cursului de schimb. Cred că nici nu e bine, dacă ne uităm exact din ce e făcut deficitul de cont curent. Dacă avem deficit fiscal de 4,4% şi deficit extern de 5,5% şi ştim bine că deficitul extern este egal cu deficitul fiscal plus deficitul privat, apoi ce facem? Ne adresăm la 1%? Deficitul privat cu cursul de schimb?“
Cum ajustezi atunci deficitul de cont curent?
Economiştii sunt de părere că ajustarea se poate face mai ales prin deprecierea leului în raport cu euro, lucru care va tempera importurile, însă va creşte şi inflaţia. Această metodă de ajustare cade pe umerii Băncii Naţionale a României, în condiţiile în care guvernul nu este dispus să facă ajustări care au un cost electoral.
„Cred că întrebarea care se pune este mai degrabă nu cum se ajustează, ci pe umerii cui cade vinovăţia când se va întâmpla ajustarea. Există două scenarii: unul în care guvernul îşi asumă răspunderea şi ia măsurile necesare pentru ca deficitele să fie ţinute în frâu. Într-un an electoral este greu de crezut că se poate merge în direcţia aceasta. Rămâne pe umerii Băncii Naţionale, care nu vrea să fie învinuită că apar derapaje pe zona cursului de schimb şi dă semnale pe toate canalele că nu e bine ce se întâmplă“, declară pentru ZF economistul Aurelian Dochia.
Deficitul de cont curent este adâncit de deficitul bugetar, dar şi de galopul importurilor faţă de exporturi. Deficitul bugetar prognozat la acest moment de guvern pentru anul 2020 este 3,5% din PIB. Importurile vor fi în continuare stimulate de politicile fiscale ale guvernului prin creşterile de salarii şi pensii prognozate pentru anul viitor. Astfel, explică economiştii, majorarea salariilor şi pensiilor duce la creşterea consumului şi astfel se creează o cerere ce este acoperită din importuri.
„Crescând salariile şi pensiile creşte şi cerea internă şi de aici şi deficitul de cont curent. Este clar, nu vor fi tăieri de salarii şi pensii, deci cererea mai rămâne şi atunci o măsură ar fi deprecierea leului. Alta ar fi reducerea deficitului bugater, însă şi aici, de la 4,4% din PIB în 2019 la 3,5% din PIB în 2020 se va vedea, dar foarte puţin în deficitul de cont curent. Atât Comisia Europeană, cât şi FMI se aşteaptă că deficitul de cont curent să rămână şi în anul următor la peste 5% din PIB“, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.
O altă variantă pentru reducerea deficitului extern este reducerea deficitului bugetar prin creşterea veniturilor la bugetul de stat. Pentru anul 2020 se prognozează venituri suplimentare din vânzarea licenţelor 5G şi din listarea la bursă a companiei Hidroelectrica şi a CEC Bank, însă nu destul cât să atenueze impactul bugetar pe care îl va avea legea pensiilor în anul 2020. Astfel, prima variantă pentru diminuarea deficitului extern rămâne deprecierea leului, în condiţiile în care creşterea veniturilor la bugetul de stat pe partea de colectare se poate realiza mai ales printr-o reformă a ANAF care înseamnă şi digitalizare, dar astfel de măsuri vor începe să producă efecte substanţiale cel mai devreme în doi ani.
„Creşterea deficitului extern a fost determinată de politică fiscală, deci probabil va fi un mix, o ajustare fiscală, reforme pe partea de ofertă şi o depreciere graduală a leului. Ajustarea fiscală aduce o reducere a deficitelor pe un orizont mai mare de timp. Ideea ar fi că ajustarea se va face pe filiera veniturilor mai degrabă, deoarece în zona chelutuielilor se merge foarte mult spre cheltuielile rigide. De cele mai multe ori ajustarea fiscală ia ceva timp şi este posibil ca până se realizează să vedem o ajustare pe filiera cursului de schimb“, a spus pentru ZF Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank România.
Economistul Laurian Lungu este de părere că trebuie pusă în practică o politică graduală de reducere a deficitului de cont curent, care să implice inclusiv îngheţarea creşterii salariilor bugetarilor.
„Trebuie gândită o politică graduală de reducere a deficitului. Primul lucru la care m-aş uita ar fi stăvilirea cheltuielilor cu creşterea salariilor bugetarilor. O ajustare foarte rapidă poate avea un cost social mare. Legat de creşterea pensiilor şi salariilor, nu trebuie să tai foarte abrupt din cheltuieli – poţi reorganiza nişte instituţii şi trebuie îngehţate creşterile de cheltuieli totale cu salariile. Depinde mult şi de creşterea economică, de condiţiile externe, sunt multe variabile, dar pe un scenariu de baza se poate lucra cu ajustări graduale“, a declarat el pentru ZF.
Noua guvernare liberală, în zodia eliminării de taxe
♦ Camera Deputaţilor va adopta astăzi un proiect de eliminare a supraaccizei la carburanţi care a adus bugetului, doar din ianuarie până în septembrie 2019, aproape 2,2 miliarde de lei, după ce, cu o zi înainte, guvernul PNL anunţase că abrogă ordonanţa 114/2018, care instituia taxa pe activele bancare, impunea un impozit de 2% pe cifra de afaceri în energie şi telecom şi deschisese posibilitarea reducerii participării oamenilor la Pilonul II de pensii ♦ De asemenea, tot astăzi va fi eliminat plata impozitului pentru un job part-time la salariul minim.
