• Leu / EUR4.9050
  • Leu / GBP5.8089
  • Leu / USD4.7905
ZF 24

Costul de construcţie al autostrăzii Comarnic-Braşov a ajuns la 1,8 mld. euro, de la 1,2 mld. euro. Ponta şi Şova: „Am schimbat traseul“

Traseul viitoarei autostrăzi comarnic-Braşov nu a fost prezentat. Şoferii folosesc în prezent DN1

Autor: Andreea Neferu

16.01.2014, 19:52 1382

Fără o hartă care să prezinte vii­torul traseu al autostrăzii Co­marnic-Braşov şi fără repre­zen­tanţii companiilor Vinci, Aktor şi Strabag, care vor construi în concesiune acest drum – astfel au ieşit ieri dimineaţă într-o conferinţă de presă Victor Ponta şi ministrul ma­rilor proiecte Dan Şova (ambii de pro­fesie jurişti), pentru a prezenta detalii despre una dintre cele mai aşteptate şosele din ultimii ani. În conferinţa de presă de ieri, care s-a dorit a fi o prezentare detaliată a proiectului Comarnic-Braşov, nu au fost prezenţi nici reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţio­nale din România (CNADNR), nici ingineri constructori.

Autostrada Comarnic-Braşov, prima din România care ar urma să fie construită în concesiune, va fi gata cel mai târziu în 2017, iar costul de proiectare, construcţie şi project management se va ridica la 1,8 miliarde euro, comparativ cu 1,2 miliarde de euro, cât estimase iniţial CNADNR.

Mai mult, autostrada va fi mai scurtă decât anunţase iniţial CNADNR. Astfel, dacă în primă fază se discuta de o lungime de 58 de kilometri, Ponta a spus că până la urmă vor exista 53,2 kilometri de autostradă, la care se vor adăuga 7 kilometri de drum de legătură. „Ca să schimbăm preţul a trebuit să schimbăm şi traseul, prin locuri mai accesibile“, a spus Şova.

„În proiectul iniţial de construcţie erau 58 de kilometri, iar noi am fost nevoiţi să schimbăm puţin traseul autostrăzii pentru a scădea preţul“, a arătat şi Ponta, care a precizat că faţă de anteriorul proiect de concesiune din 2010, preţul de construcţie per kilometru este cu 7 milioane de euro mai mic. Cea mai mare parte a noului traseu va trece prin munţi, pe teren extravilan, potrivit lui Şova. Cei doi re­prezentanţi ai statului nu au prezentat ieri în cadrul conferinţei o hartă cu noul traseu al autostrăzii Comarnic-Braşov, însă au precizat că vor exista de-a lungul şoselei trei noduri de intrare/ieşire: la Sinaia-Buşteni, la Predeal şi la Râşnov.

În medie, costul unui kilometru de autostradă între Comarnic şi Braşov se va ridica la aproximativ 28 de milioane de euro, acesta fiind cel mai ridicat preţ de realizare a unei autostrăzi în România. Până acum, cea mai scumpă şosea a fost tronsonul Gilău-Câmpia Turzii-Turda, de pe Autostrada Transilvania, care a fost construit de americanii de la Bechtel cu un preţ mediu de circa 23 de milioane de euro pe kilometru, potrivit infor­maţiilor ZF.

După ce va fi finalizată construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, peste trei ani, cele trei firme care au câştigat proiectul de concesiune vor opera şi întreţine această şosea timp de încă 26 de ani la un cost maxim de 52.000 de euro pe kilometru în fiecare lună. Cu alte cuvinte, întreţinerea, reparaţiile şi operarea autostrăzii vor costa pe perioada celor 26 de ani maximum 973 de milioane de euro. Ponta şi Şova nu au oferit detalii nici despre băncile finanţatoare care vor fi implicate în acest proiect, dar nici despre dobânzile sau alte cheltuieli cu împrumutul pe care cei trei constructori îl vor contracta pentru a construi această autostradă, suma totală pe care statul o va plăti până la finalul concesiunii nu este încă cunoscută.

Costul cu dobânda pentru un credit de 1,8 miliarde de euro pe o perioadă de 29 de ani ar putea varia între 600 şi 900 de milioane de euro dacă se ia în calcul o rată a dobânzii de 2-3% pe an, potrivit estimărilor ZF.

„În acest moment se derulează negocierile pentru finalizarea procedurii de finanţare a proiectului cu băncile comerciale. Până la Paşte sperăm să putem semna contractul (cu companiile de construcţii – n.red.) şi să inaugurăm organizarea de şantier“, a spus Ponta în conferinţa de presă de după semnarea unui memorandum cu reprezentanţii consorţiului VISTRADA Nord, format din firmele Vinci, Strabag şi Aktor, care vor lucra la autostrada Comarnic-Braşov. 

Statul speră să recupereze banii pentru a-i restitui celor trei investitori privaţi prin aplicarea unui tarif de utilizare a autostrăzii Comarnic-Braşov, care se va ridica la 5,7 lei fără TVA (7,07 lei cu TVA inclusă).

„Nu există o garanţie mai puternică (legată de faptul că această concesiune va funcţiona – n.red.) decât faptul că până în 2017 statul nu dă niciun ban pentru autostradă. Constructorii nu primesc niciun leu de la stat până nu termină autostrada, astfel că au tot interesul să o termine la timp“, a spus Ponta.

 

Întrebări cu privire la concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov

  • Care va fi traseul autostrăzii?

Premierul Victor Ponta şi ministrul marilor proiecte Dan Şova au arătat că traseul iniţial al autostrăzii Comarnic-Braşov a fost modificat pentru a se obţine o reducere a costurilor de construcţie. Cea mai mare parte a traseului va trece prin munţi, pe teren extravilan, potrivit lui Şova. „Ca să schimbăm preţul a trebuit să schimbăm traseul, prin locuri mai uşor accesibile”, a explicat Şova. Cei doi reprezentanţi ai statului nu au prezentat ieri în cadrul conferinţei de la guvern o hartă cu noul traseu al autostrăzii Comarnic-Braşov, însă au precizat că vor exista de-a lungul şoselei trei noduri de intrare/ieşire: la Sinaia-Buşteni, la Predeal şi la Râşnov.

  • Ce valori de trafic va avea autostrada?

Construcţia unei autostrăzi se justifică atunci când valorile de trafic depăşesc o medie zilnică de 16.000 de vehicule, potrivit informaţiilor din piaţă. Potrivit unei prognoze realizate de CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică), în 2015 traficul mediu zilnic între Comarnic şi Predeal va depăşi 16.000 de vehicule, fiind mai scăzut, între 8.000 şi 16.000 de vehicule pe zi, între Predeal şi Braşov. Ministrul Şova nu a precizat care sunt valorile de trafic estimate pentru noua autostradă Comarnic-Braşov, afirmând doar că acestea vor fi de ordinul „zecilor de mii de maşini pe zi”. 

  • Ce bănci vor finanţa construcţia autostrăzii?

Întrebaţi de ZF care vor fi băncile finanţatoare ale proiectului Comarnic-Braşov, nici premierul Victor Ponta, nici ministrul Dan Şova nu au dorit să comenteze. „Sunt informaţii confidenţiale pe care le veţi afla când semnăm contractul”, a spus Ponta. Pe de altă parte, austriecii de la Erste Group, proprietarul BCR, cea mai mare bancă din România după active, confirmă faptul că sunt interesaţi de finanţarea autostrăzii Comarnic-Braşov. „Putem confirma că Erste Group este interesat de finanţarea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov, aşa cum am spus-o în repetate rânduri. Considerăm că de această dată guvernul şi consilierii săi au structurat proiectul de o manieră bancabilă şi profesională, cu documentare de piaţă şi cu un orizont de timp realist. Dorinţa lor de a realiza acest proiect ne încurajează să considerăm că de această dată se va ajunge la un acord financiar şi că lucrările de construcţie la autostrada Comarnic-Braşov vor începe în viitorul apropiat”, a declarat pentru ZF Werner Weihs-Raabl, şeful diviziei de finanţări pentru infrastructură şi sectorul public din cadrul Erste.

  • Cât va plăti statul până la finalul perioadei de concesiune?

Contractul de construcţie, proiectare, project management şi consultanţi se va ridica la aproape 1,8 miliarde de euro. De asemenea, statul va trebui să plătească lunar cel mult 52.000 de euro pe kilometru pentru întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani, adică un total de 973 de milioane de euro. Nu este însă clar dacă aceste sume conţin şi cheltuieli cu împrumutul, taxe, impozite şi alte costuri financiare, inflaţie etc., astfel că nu se ştie cât va plăti statul până la finalul perioadei de concesiune.

  • Care este valoarea dobânzilor ce vor fi plătite pentru împrumutul necesar construcţiei autostrăzii?

Detaliile privind cheltuielile cu un împrumut de o astfel de anvergură nu au fost anunţate de autorităţile române. Costul cu dobânda pentru un credit de 1,8 miliarde de euro pe o perioadă de 29 de ani ar putea varia între 600 şi 900 de milioane de euro dacă se ia în calcul o rată a dobânzii de 2-3% pe an, potrivit estimărilor ZF.

  • Unde va fi amplasată staţia de taxare şi cum vor fi plătite taxele de utilizare a şoselei?

„Nu se pune bariera la intrarea pe autostradă, ci probabil la ieşire. Vor fi (modalităţi de plată - n.red.) mixte, cu camere, cu plată prin SMS, cu abonament pus în parbriz. Nu s-a decis încă care va fi soluţia tehnică. Dacă va fi să se apeleze la bariere, trebuie să se facă în aşa fel încât să nu se formeze aglomeraţie”, a spus ministrul Dan Şova.

  • Ce se va întâmpla cu autostrăzile lipsă Ploieşti-Comarnic, respectiv Braşov-Sibiu?

Ministrul Dan Şova a arătat că până în 2017 va fi gata nu doar autostrada Comarnic-Braşov, ci şi autostrada Sibiu-Braşov. De asemenea, el a mai spus că pentru a finaliza şi tronsonul lipsă Ploieşti-Comarnic, statul ia în considerare o nouă concesiune pentru întreaga autostradă Braşov-Bucureşti. „Noi trebuie să dăm o concesiune unui constructor de la Braşov la Bucureşti (pentru întreţinere şi operare – n.red.). Ne concentrăm să terminăm Bucureşti-Ploieşti anul acesta sau în februarie-martie anul viitor şi vrem să facem şi extinderea la 4 benzi a centurii de nord a Capitalei, între Militari şi Autostrada Soarelui. Vrem să concesionăm de la Braşov până în centura Bucureştiului, cu sarcina de a construi autostradă şi între Comarnic şi Ploieşti”, a explicat Şova.

Filmul unei autostrăzi care de peste un deceniu este scoasă la licitaţie în concesiune sau parteneriat public-privat

2004: Prima încercare a francezilor de la Vinci

Preşedintele Vinci la acea vreme, Antoine Zacharios. Grupul Vinci a fost selectat în 2004 pentru construirea tronsonului de autostrada Comarnic-Predeal

În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic-Braşov cu ajutorul investitorilor privaţi.

În anul 2004, Ministerul Transporturilor, care era condus la acea vreme de Miron Mitrea, a început o procedură de adjudecare a contractelor de construire a tronsoanelor de autostradă Bucureşti-Ploieşti, Comarnic-Predeal şi Predeal-Braşov, potrivit informaţiilor ZF. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construcţia celor 36 km dintre Comarnic şi Predeal, la un cost de 480 de milioane de euro, potrivit Mediafax.

Ulterior, atât Ministerul Finanţelor pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie, nu au avizat încheierea acestor contracte. Tot în anul 2004, reprezentanţii Comisiei Europene au criticat aceste proceduri, considerându-le neconforme cu normele Uniunii Europene.  Contractul nu a fost pus în practică.

2010: Vinci se aliază cu grecii de la Aktor

Preşedintele Vinci Concession, Cristophe Pelissie de Rosas (stg.), şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii la acea vreme, Radu Berceanu, semnează contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov.

Statul român a semnat contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor, costul total al lucrărilor de proiectare şi construcţie ridicându-se la circa 1,57 miliarde de euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 miliarde de euro pentru autostradă (cheltuieli cu împrumutul principal şi cu cel subordonat, cheltuieli legate de operare şi întreţinere, taxe, impozite şi alte costuri financiare, inflaţie). Tronsonul de autostradă prevedea 15 kilometri de tuneluri pe fiecare cale (deci în total 30 de kilometri de tuneluri), 16 viaducte şi poduri şi 5 noduri rutiere (la Comarnic, Sinaia, Buşteni, Predeal, Râşnov). Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF. Ministrul transporturilor la acea vreme, Radu Berceanu, spunea că erorile legate de contractul pentru construcţia Comarnic-Braşov au fost determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune de autostrăzi din ţară acest tronson, în loc de tronsonul Sibiu-Piteşti, care se află pe Coridorul IV paneuropean (actualmente Axa Prioritară 7), iar în al doilea rând de condiţiile imposibile din contract pentru orice constructor, oricât de mare ar fi fost el, potrivit informaţiilor ZF.

2013-2014: Vinci şi Aktor îi aduc în echipă pe austriecii de la Strabag

Premierul Victor Ponta (stg.) şi ministrul marilor proiecte Dan Şova prezintă în faţa presei detaliile concesiunii Comarnic-Braşov, fără a fi însă însoţiţi de reprezentanţii consorţiului care va realiza autostrada, Vinci, Aktor şi Strabag

La finalul anului trecut, premierul Victor Ponta anunţa că prima autostradă peste munţi, Comarnic-Braşov, va fi construită în concesiune de consorţiul format din Vinci, Aktor şi Strabag. Proiectul în concesiune al autostrăzii Comarnic - Braşov a suscitat în prima fază interesul a patru consorţii de firme, dispuse să finanţeze, să construiască şi să opereze această şosea, însă în cele din urmă doar două asocieri au mai rămas în cursa pentru acest tronson. Premierul Victor Ponta şi ministrul marilor proiecte Dan Şova au anunţat ieri că valoarea contractului de concesiune se va ridica la aproape 1,8 miliarde de euro: construcţia autostrăzii va fi de 1,07 miliarde de euro, la care se adaugă 396 de milioane de euro costul de realizare a celor 20 de kilometri de tuneluri, restul sumei (aproape 300 de milioane de euro) fiind cheltuieli cu proiectarea, project management, consultant independent etc. Şoseaua va cuprinde 3 tuneluri, 19 viaducte, 15 poduri, precum şi trei noduri (Sinaia-Buşteni, Predeal şi Râşnov). Statul vrea să semneze şi să înceapă organizarea de şantier pe această viitoare autostradă până la finalul lunii aprilie. Taxa de utilizare a autostrăzii se va ridica la 5,7 lei fără TVA (7,07 lei cu TVA inclusă).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.01.2014

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9050
Diferență: -0,3251
Ieri: 4.9210
Azi: 4.7905
Diferență: -0,8794
Ieri: 4.8330
Azi: 5.8089
Diferență: -0,4899
Ieri: 5.8375
Azi: 5.0290
Diferență: -0,2024
Ieri: 5.0392