• Leu / EUR4.8079
  • Leu / GBP5.7552
  • Leu / USD4.4355
ZF 24

Deficitul comercial s-a adâncit în 2019 până la 17 miliarde de euro. „Importăm componente/produse, le prelucrăm puţin folosind o forţă de muncă ieftină şi apoi exportăm aceleaşi produse, dar cu o valoare adăugată foarte mică.“

Deficitul comercial s-a adâncit în 2019 până la 17 miliarde de euro. „Importăm componente/produse, le prelucrăm puţin folosind o forţă de muncă ieftină şi apoi exportăm aceleaşi produse, dar cu o valoare adăugată foarte mică.“

Autor: Iulian Anghel

11.02.2020, 18:25 355

Deficitul comercial al României a ajuns în 2019 la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 86,2 mld. euro şi importuri de 92 mld. euro.

În aceeaşi vreme, 2019 a marcat o reducere a ritmului de creştere a comerţului cu bunuri: un plus de doar 1,9% la exporturi (faţă de un plus de 7,9% în 2018) şi de 4,2% la importuri (8,7% în 2018),  ca urmare a încetinirii avansului economiilor în Europa, în special în Germania. Totuşi, continuarea creşterii importurilor peste exporturi a marcat încă un salt al deficitului, pentru al şaselea an consecutiv.

Volumul deficitului comercial nu ar crea probleme atât de mari, dacă importurile, care sunt constant peste exporturi, ar însemna şi un consum guvernamental care, pe parcurs, să creeze condiţii pentru  schimbarea structurii economiei, orientând-o dinspre importuri spre exporturi, dinspre produse cu valoare adăugată mică spre unele cu valoare adăugată mare, cred economiştii şi antreprenorii.

„Problema economiei noastre este că ea are o valoare adăugată locală foarte mică. Este o economie comoditizată (care nu produce diferenţiat, produce mărfuri uzuale – n.red.). Mereu m-am întrebat câte din importuri sunt destinate exporturilor şi ce câştigăm din asta. Deseori importăm, prelucrăm importurile, cu valoare adăugată foarte mică, folosind o forţă de muncă ieftină, şi apoi le exportăm. Desigur, credem că facem afaceri, dar cât câştigăm?“, comentează Florin Pogonarul, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Cifrele statistice îi dau dreptate preşedintelui AOAR. Datele de ieri ale Statisticii arată că industria auto (maşini şi echipamente pentru transport), care înseamnă 47,2% în totalul exporturilor şi 37,2% în totalul importurilor, a evoluat astfel în 2019: exporturi de 32,5 mld. euro şi importuri de 32 de miliarde de euro. Soldul pozitiv, prin urmare, pentru cea mai galonată ramură a comerţului exterior de bunuri a fost, anul trecut, de doar 500 mil. euro. Apoi, experimentul Nokia nu este foarte departe. Nokia a plecat de la Cluj în 2013, iar plecarea gigantului finlandez a însemnat un minus la exporturi de 1,6 mld. euro pe an. Însă valoarea adăugată a acestor exporturi era cvasinulă, pentru că, aici, doar se ansamblau produsele.

„Problema deficitului comercial şi a structurii lui trebuie să devină o problemă de competenţa CSAT. Nu vom reuşi bătând din palme, dar este obligatorie o schimbare de paradigmă, o schimbare a structurii economiei dinspre producţia cu valoare adăugată mică spre una cu valoarea adăugată mare. Dacă vrem să schimbăm România. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie căutate acele zone cu valoare adăugată mare“, comentează Pogonarul.

Potrivit preşedintelui AOAR, trebuie să renunţăm la creşterea economică de dragul creşterii - ea trebuie să existe, nu încape discuţie. Este însă mai bine ca această creştere să fie mai mică, dar să se bazeze pe o valoare adăugată mare.

Criza forţei de muncă cu care se confruntă România ar putea conduce spre un asemenea rezultat: pentru că nu au oameni, angajatorii s-ar putea vedea puşi în situaţia de a-şi automatiza fabricile, ceea ce va creşte productivitatea şi valoarea adăugată, opinează Pogonaru.

România a importat anul trecut mai mult decât a exportat cu 17,2 mld. euro, deficitul comercial fiind în creştere cu peste 14% (2,1 mld. euro) faţă de 2018.

Importurile au însumat 69 mld. euro, în creştere cu 1,9% faţă de 2018, în timp ce exporturile 86,2 euro, în creştere cu 4,2% an/an.

În decembrie 2019, exporturile au fost de 4,8 mld. euro, în creştere cu 4,9%, iar importurile de 6,5 mld. euro, în creştere cu 4,5%, an/an.

Importurile şi exporturile vor continua creşterea şi în anii ce vin.

„În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania, ne aşteptăm la creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în perioada 2020-2022, pe fondul perspectivelor de depreciere a cursului real efectiv al leului, de rebalansare a politicii economice interne şi de redinamizare a ritmului de creştere economică din zona euro“, comentează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică alBăncii Transilvania.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8079
Diferență: 0,1145
Ieri: 4.8024
Azi: 4.4355
Diferență: -0,0901
Ieri: 4.4395
Azi: 5.7552
Diferență: 0,4731
Ieri: 5.7281
Azi: 4.5355
Diferență: 0,2165
Ieri: 4.5257