Orice noi reduceri ale ratelor de rezerve minime obligatorii (RMO) pe care trebuie să le constituie băncile la BNR ar trebui implementate gradual şi în momente bine alese pentru a evita episoade precum cel din ianuarie 2014 când reducerea RMO a exacerbat excesul de lichiditate de pe piaţă, consideră experţii FMI.
Pe 8 ianuarie BNR a redus rata rezervelor minime la lei de la 15% la 12%, iar la euro de la 20% la 18%, eliberând pe piaţă 4 mld. lei şi 500 mil. euro.
Dobânzile interbancare ROBOR au scăzut puternic în urma acestei decizii pentru ca în scurt timp, în februarie, să urce brusc, BNR explicând puseul de volatilitate printr-o serie de tranzacţii speciale iniţiate de Ministerul Finanţelor care i-a vândut valută pentru a-şi asigura lichidităţi mai mari în lei necesare unor plăţi anticipate pentru agricultură şi confinanţări de fonduri europene.
FMI afirmă însă că BNR a intervenit pentru a sprijini leul afectat de turbulenţele de pe pieţele emergente, consecinţa fiind eliminarea excesului de lichiditate de pe piaţă şi o creştere a dobânzilor interbancare peste nivelul dobânzii-cheie.
În acest context FMI subliniază că o volatilitate excesivă a ratelor de dobândă interbancare şi perioade prelungite de divergenţă între dobânzile de pe piaţă şi dobânda-cheie a BNR subminează mecanismul de transmisie a semnalelor de politică monetară. Pe 22 ianuarie rata ROBOR pe o zi se situa la 0,95%, iar pe 18 februarie era la 4,7%. Rata ROBOR la trei luni (bază de cost pentru creditele în lei) era la 1,9% pe 29 ianuarie, pentru ca pe 20 februarie să ajungă la 3,7%. Pentru ROBOR la şase luni mişcarea a fost de la 2,6% la 3,6% în intervalul amintit. Uterior dobânzile s-au calmat treptat, guvernatorul Mugur Isărescu afirmând că acestea scăzuseră inţial prea mult şi că în mod normal ar trebui să stea mult mai aproape de dobânda-cheie.
Politica monetară n-ar mai trebui relaxată. Este necesară o abordare prudentă în urma paşilor recenţi de relaxare şi a tensiunilor de pe pieţele emergente, apreciază acum experţii Fondului.
În opinia acestora, dacă pe piaţă se va vedea o nevoie de drenare a lichidităţii BNR ar trebui să intervină în primul rând prin operaţiuni de atragere de depozite sau prin emiterea de certificate de depozit. Ar fi potrivită şi o îngustare a coridorului de dobândă (între dobânda-cheie şi dobânzile de la facilitatea de depozit şi respectiv facilitatea de credit), precum şi o îmbunătăţire a managementului lichidităţii din partea BNR.
De asemenea, FMI recomandă monitorizarea atentă a profilului de lichiditate al băncilor, inclusiv prin rularea de teste de stres, pentru asigurarea rezistenţei la şocuri din exterior.
BNR a semnalizat deja adoptatea unei atitudini prudente, consiliul de administraţie hotărând în şedinţa de pe 28 martie să menţină dobânda-cheie la 3,5% pe an şi ratele RMO la nivelurile stabilite în ianuarie.
Coridorul de dobândă din jurul dobânzii de politică monetară a rămas la trei puncte procentuale, banca centrală oferind 0,5% la facilitatea de depozit prin care băncile pot plasa la finalul zilei excesul de bani cu care rămân, şi cerând 6,5% pe an pentru lichidităţile accesate prin facilitatea de creditare.
