Guvernul Germaniei, cea mai mare economie europeană şi principala destinaţie a exporturilor româneşti, a adoptat un proiect de lege care va introduce un salariu minim de 8,50 de euro în toate industriile ţării, o măsură până nu demult descrisă de companii ca distrugătoare de locuri de muncă, dar acum acceptată de tot mai multe dintre acestea.
Salariul minim pe economie va trebui introdus la nivelul întregii economii începând cu ianuarie 2015 şi până în 2017, scrie Deutsche Welle.
Proiectul de lege a fost elaborat de ministrul muncii Andrea Nahles, din Partidul Social Democrat pe care creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au fost nevoiţi să-l accepte la guvernare pentru a putea forma un cabinet în urma alegerilor din septembrie. Pragul minim de 8,50 de euro pe oră nu este aplicabil minorilor, ucenicilor şi celor care fac pregătire sub forma internshipului. O altă excepţie o reprezintă persoanele care au fost şomere pe termen lung. Acestea nu vor beneficia de salariul minim pe economie în primele şase luni după găsirea unui loc de muncă. Parlamentul va vota legea în iulie. Când Merkel a propus introducerea salariului minim, ca o concesie făcută social-democraţilor, economiştii au avertizat că această măsură va pune în pericol sute şi chiar mii de locuri de muncă germane. Însă pe măsură ce managerii de companii au analizat detaliile proiectului, opoziţia s-a înmuiat, iar mulţi dintre aceştia spun că se pot descurca şi cu această lege, o parte chiar pretextând că le va aduce beneficii, notează The Wall Street Journal.
„Ar putea fi locuri de muncă desfiinţate în sectoarele cu salarii reduse, dar pierderile vor fi limitate”, consideră Stephan Johannes Reinhold, managerul unei companii de foto-imprimare cu 3.300 de angajaţi în 24 de ţări europene.
Germania este una dintre cele şapte ţări din Uniunea Europeană care nu au încă un salariu minim pe economie. În lipsa acestuia, timp de decenii patronatele şi sindicatele au negociat salariile şi programul de lucru.
Însă un număr în creştere de companii ocolesc aceste acorduri, rezultatil fiind îngheţarea salariilor timp de un deceniu. Multe dintre locurile de muncă prin care Germania a ţinut şomajul sub control, iar acum are cea mai redusă rată a şomajului din istorie sunt poziţii slab plătite din sectorul serviciilor.
În aceste condiţii propunerea lui Merkel de a introduce un salariu minim general a fost văzută ca binevenită de 80% din populaţie. Cei care au iniţiat planul spun că salariul minim va majora remuneraţiile, ceea ce va reechilibra prin creşterea consumului intern economia axată acum pe exporturi.
De partea celaltă, Deutsche Bank a estimat în noiembrie că salariul minim ar putea pune în pericol un milion de locuri de muncă. Institutul economic Ifo a avertizat asupra desfiinţării a până la 900.000 de locuri de muncă, dintre care multe part-time.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.04.2014
