Veştile bune de la producţia industrială, care reflectă îmbunătăţirea cererii externe, completează tabloul evoluţiilor pozitive venite de la alţi indicatori macro.
Consumul a crescut puternic în luna ianuarie, cu aproape 6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, susţinut în special de vânzările de produse nealimentare. Consumul a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în decembrie şi ianuarie, acesta fiind un semn bun pentru întregul an, jucătorii din comerţ şi analiştii aşteptându-se la un avans stabil, însă fără salturi spectaculoase. Pe întregul an 2013 consumul a avansat timid, cu doar 0,4%.
Exporturile au continuat să crească în ianuarie, însă ritmul a încetinit la 6,3%. În timp ce exporturile către ţările UE au crescut în ianuarie cu 9,5% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile către ţările din afara blocului comunitar au avut o evoluţie nefavorabilă, înregistrând o scădere de 1,5%. Anul 2013 a adus exporturile la un maxim istoric aproape de pragul de 50 mld. euro, datorită producţiei agricole foarte bune şi noilor capacităţi de producţie din industrie.
„Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică aferente lunii ianuarie sugerează faptul că industria pare să rămână principalul motor de creştere al economiei româneşti, anul 2014 debutând pozitiv pentru sectorul manufacturier (creştere anuală de 12%), susţinut în continuare de cererea externă foarte bună, venită în special din partea partenerilor economici din Uniunea Europeană“, a declarat Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank.
Ea a amintit că în ceea ce priveşte cererea externă, în luna ianuarie s-a remarcat o reducere a exporturilor către ţările din afara Uniunii Europene (-1,5% anual), probabil influenţate şi de tensiunile politice din Turcia - una dintre principalele pieţe de desfacere din afara UE. „Ţinând cont de tensiunile din regiune, este posibil să asistăm în continuare la o deteriorare a cererii externe din partea ţărilor din afara UE. Pe de altă parte, această deteriorare ar putea să fie suplinită de îmbunătăţirea perspectivelor de creştere pentru ţările partenere din UE.“
Semne proaste au venit în prima lună a anului de la construcţii. Lucrările de construcţii au continuat să scadă în luna ianuarie, înregistrând un declin de 7,4% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. În lipsa unor noi proiecte de infrastructură şi pe fondul reticenţei investitorilor privaţi de a porni noi lucrări, volumul de lucrări de construcţii a înregistrat o scădere de 1,6% anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Veniturile bugetului consolidat au început anul cu o creştere de peste 10% în ianuarie, după scăderea de 2% din ianuarie 2013, evoluţia fiind susţinută în principal de majorarea cu 18% a încasărilor din TVA şi creşterea cu circa 13% a încasărilor din accize ca urmare a cursului de schimb mai ridicat folosit la calculul acestor taxe.
Consumul a avansat cu 6% în ianuarie, după o creştere timidă în 2013
Consumul a crescut puternic în luna ianuarie, cu aproape 6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, susţinut în special de vânzările de produse nealimentare.
În prima lună din an însă, au crescut şi vânzările de alimente, băuturi şi ţigări cu 5,8%, cel mai puternic avans din ultimul an.
Consumul a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în decembrie şi ianuarie, acesta fiind un semn bun pentru întregul an, jucătorii din comerţ şi analiştii aşteptându-se la un avans stabil, însă fără salturi spectaculoase.
Consumul a avansat timid anul trecut cu 0,4%, salvat „pe ultima sută de metri“ de evoluţia din luna decembrie când românii şi-au redeschis portofelele pentru a cumpăra electrocasnice, mobilă şi haine.
În acest context, românii au cheltuit anul trecut peste 136 de miliarde de lei (31 mld. euro) pe mâncare, haine, electrocasnice, mobilă şi carburanţi, cei mai mulţi bani mergând către produsele nealimentare (36,3%), retailerii de electrocasnice, modă şi mobilă simţind o revenire a apetitului de consum în special pe final de an.
În categoria bunurilor nealimentare INS include atât vânzările de mobilă, electroIT, haine şi cosmetice, cât vânzările de produse farmaceutice. Astfel, sunt analizate atât vânzările în magazine specializate, cât şi cele în magazinele nespecializate, fie ele fizice sau online.
În perioada 2009-2013 consumul a scăzut cumulat cu peste 15%, românii fiind tot mai precauţi în achiziţii şi preferând să facă cumpărături de valoare mare - frigidere, maşini de spălat - doar în caz de nevoie. Cristina Roşca
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
